Ion Țiriac a ieșit la atac după ce Austria s-a opus aderării României în spaţiul Schengen. Intervenție în forță a miliardarului

Ion Țiriac, în cadrul unui interviu / Hepta

Ion Țiriac a avut o reacție în stilul caracteristic, după ce Austria s-a opus aderării României în spaţiul Schengen. Miliardarul susține că această problemă trebuia rezolvată de mai mult timp.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană se reunesc azi la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Interne (JAI), având ca prim punct pe ordinea de zi Spaţiul Schengen şi extinderea sa către România, Bulgaria şi Croaţia

Ion Țiriac a ieșit la atac după ce Austria s-a opus aderării României în spaţiul Schengen

„Nu am reușit în toți ăștia 32 de ani să găsim pe cineva să stea drept așa și să se ducă la Bruxelles, să spună: ‘Noi suntem români!’ Schengen? Uită, Schengen, fratele meu, pentru că noi suntem granița Europei!

Nu mă bagi pe mine în Schengen că nu vrea Olanda! Păi să vină Olanda să stea vecină cu rușii și cu ucrainenii și cu toată treaba asta”, a spus Țiriac, în cadrul emisiunii ”La Măruță”.

În prezent la Spaţiul Schengen au aderat 26 de ţări. Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeană: Norvegia, Islanda, Elveţia şi Lichtenstein, în timp ce patru state – România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru – sunt membre UE, dar nu au fost admise în Schegen. Orice decizie legată de Spaţiul Schengen trebuie discutată mai întâi în Consiliul Schengen, din care fac parte toate ţările care au fost primite în spaţiul de liberă circulaţie.

Reclamă

România așteaptă de 11 ani să intre în Schengen

România şi Bulgaria aşteaptă din 2011 să intre în Schengen, în timp ce în cazul Croaţiei, care a aderat la UE în 2013, pare să existe mai multă disponibilitate pentru aderare.

Aderarea la spaţiul de liberă circulaţie Schengen aduce avantaje atât economice, cât şi pentru cetăţenii obişnuiţi. În ţările care fac parte din spaţiul Schengen sunt eliminate controalele la frontiere. Trecerea dintr-un stat în altul este, practic, o călătorie în interiorul aceleiaşi ţări. Cei care călătoresc cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală nu vor trebui să se mai prezinte la controlul paşapoartelor. Pentru economie înseamnă că vor disparea timpii de aşteptare pentru TIR-uri la punctele de trecere a frontierei terestre.

De-a lungul timpului, au existat mai multe decizii favorabile intrării României şi Bulgariei în Schengen atât din partea Parlamentului European, cât şi din partea Comisiei Europene. Numai că în acest caz decizia aparţine Consiliului UE, în speţă liderilor UE, iar unele state membre au ridicat diverse obiecţii legate cu precădere de capacitatea celor două ţări de a avea un control eficient la graniţe, în condiţiile în care aveau probleme de corupţie, consemnate ca atare în rapoartele monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Franța și Germania s-au opus

Franţa şi Germania au fost principalele voci care se opuneau de mulţi ani intrării României în Schengen, iar anul acesta, odată cu ridicarea MCV, ele au fost convinse să renunţe la veto.

Treptat, au fost înlăturate reticenţele şi în cazul altor state, în special nordice. România a trecut cu bine două evaluări tehnice voluntare în ultima vreme şi în cele din urmă a convins şi Olanda şi Suedia, astfel că până în ultima clipă un singur stat a rămas potrivnic: Austria. În cazul Bulgariei, e vorba şi de Olanda.

Decizia Vienei, văzută în mare măsură ca având de-a face cu bucătăria electorală internă, a activat clasa politică românească. S-a mobilizat sperând că va putea smulge în ultima clipă acceptul şi au fost puse în mişcare familiile politice europene. Pe de altă parte, argumentele Austriei, legate de o gestionare proastă la frontiere care ar exista în cazul României şi Bulgariei, sunt contrazise de cifre, iar Viena se găseşte cumva izolată în Consiliul JAI. În cazul Bulgariei, face însă tandem cu Olanda.