Morcovii lui Erling Haaland! Efectul incredibil din Norvegia. Ce s-a întâmplat

Erling Haaland, în tricoul lui Manchester City - Getty Images

Adept al alimentaţiei sănătoase, Erling Haaland a inspirat mii de tineri norvegieni în timpul Cupei Mondiale. Într-atât încât cererea de morcovi, gustarea preferată a fotbalistului, a crescut vertiginos în ultimele săptămâni.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Fermierii norvegieni trebuie să-i mulţumească lui Erling Haaland. Pe lângă faptul că a condus Norvegia în sferturile de finală ale Cupei Mondiale (o înfrângere cu 2-1 în prelungiri în faţa Angliei), jucătorul lui Manchester City a sporit şi consumul de fructe şi legume în ţara sa.

Efectul lui Erling Haaland în Norvegia

Lăudat pentru firea sa pragmatică şi umorul pe Instagram, atacantul şi-a împărtăşit şi stilul de viaţă ultra-sănătos de acolo, care include meditaţie şi somn meticulos planificat.

Oportunitatea de a vă dezvălui şi dieta, cu mese numeroase şi copioase dar întotdeauna foarte sănătoase, echilibrate între proteine şi vegetale şi provenite din surse locale. Atacantul central acordă prioritate fructelor şi legumelor, cu o afecţiune deosebită pentru morcovi. Departe de a se limita la forma lor rasă, îi ciuguleşte în forma lor originală, ca desert sau gustare. O modalitate pentru el de a evita zahărul, interzis în alimentaţia lui.

„Un efect Haaland” asupra vânzărilor

„Am crescut înconjurat de câmpuri şi ferme”, a explicat el. ”Vedem cum se cultivă legumele. Vedem munca fermierilor. Acest lucru m-a făcut mai conştient de calitatea dietei mele”, spune el.

Reclamă

Haaland consumă aşadar doar morcovi bio, pe care îi roade în orice moment şi în toate contextele, chiar şi atunci când semnează un autograf.

Această pasiune pentru morcovi a rezonat cu tinerii norvegieni, care îşi admiră vedeta. Într-unul dintre rapoartele sale săptămânale, publicat la începutul lunii august, Ministerul Agriculturii din zonă a menţionat că „vara a fost excelentă pentru morcovii norvegieni”. Conform raportului, „producătorii raportează un «efect Haaland» asupra vânzărilor, o consecinţă a entuziasmului generat de Cupa Mondială”.

Într-un sens mai larg, întregul sector al fructelor şi legumelor părea să prospere în urma unei campanii de marketing a jucătorului. Haaland a apărut în mod special pe toate canalele de televiziune norvegiene într-o reclamă pentru Bama, un distribuitor de legume. În reclamă, el conduce un camion şi mănâncă… morcovi.

Un stimulent pentru a mânca aceste legume mult mai eficient decât poruncile părinţilor. Alf, în vârstă de şase ani, cere „bomboane Haaland”, adică morcovi, a explicat mama sa publicaţiei locale VG. „Pe tot parcursul Cupei Mondiale, a fost inspirat, iar acum se întreabă cum poate deveni Haaland.”

Starul norvegian a susţinut, de asemenea, fermierii ţării sale, îndemnând populaţia să cumpere produse locale. „În ceea ce priveşte gustul, nimic nu se compară cu legumele norvegiene”, a afirmat el. „Nu ştiu dacă este vorba de climă, apă sau sol, dar diferenţa este izbitoare.”

Această obsesie a determinat Federaţia Norvegiană de Fotbal să importe 300 kg de peşte, 116 kg de brânză şi 6.000 de portocale în timpul Cupei Mondiale pentru a se asigura că jucătorii săi sunt în cea mai bună formă posibilă.

Efectul Haaland nu s-a limitat la Cupa Mondială. Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii din Norvegia a sărbătorit „cererea puternică de fructe norvegiene”. Acesta a declarat că „morcovii, în special, au înregistrat o creştere semnificativă în comparaţie cu anii precedenţi”.

Autorităţile publice se pot bucura, deoarece ştiinţa a dovedit că obiceiurile alimentare se dobândesc devreme. INRAE (Institutul Naţional de Cercetare pentru Agricultură, Alimentaţie şi Mediu din Franţa) a stabilit vârsta de 12 ani ca prag pentru a determina dacă un copil are şanse bune de a mânca sănătos pentru tot restul vieţii. Potrivit Institutului, înainte de această vârstă „se pun bazele preferinţelor alimentare şi ale obiceiurilor de consum”.

Prin urmare, aceşti ani reprezintă „ani cruciali pentru stabilirea viitoarelor practici alimentare”. Şi reprezintă, de asemenea, economii semnificative în domeniul sănătăţii şi educaţiei, având în vedere că o alimentaţie deficitară creşte riscul de boli cardiovasculare şi hipertensiune arterială şi este legată de 25% din cazurile de cancer.

Puteți urmări știrile AS.ro și pe Google News