Aș vrea să vă reamintesc ceva ce, probabil, ați uitat. La începutul acestui sezon, George Russell era considerat favoritul clar la titlu. Mai ales după ce englezul a câștigat prima cursă, cea din Australia.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Mercedes a început în forță

Se știa că Mercedes era echipa cel mai bine adaptată noului regulament, care pune accent pe recuperarea și livrarea energiei electrice. Se știa, de asemenea, că unitatea de putere a constructorului german era, per total, cea mai bună. Ferrari a început anul cu un motor slab, dar cu o mașină foarte bună. Red Bull a avut un motor cu ardere internă foarte bun, dar un sistem de recuperare a energiei electrice nu prea eficient. McLaren nu a avut capacitatea de a exploata de la început întregul potențial al motorului Mercedes, combinată cu probleme de fiabilitate și cu un monopost care nu a mai avut avantajul tehnic din 2025.

Ce a urmat? Antonelli a câștigat următoarele cinci Mari Premii. Atunci a luat Kimi cea mai importantă opțiune pentru titlul mondial.

Acesta a fost, poate, atuul cel mai important al italianului: capacitatea de a învăța și de a progresa.

Maturitate și încredere în sine

Dacă vă amintiți, în luna august a anului trecut, situația lui Antonelli, aflat în anul de debut la Mercedes, nu era roză. Până atunci, se clasase mai sus de locul 9 într-o singură cursă din cele zece disputate. Punctul cel mai de jos al căderii sale fusese în Belgia, unde părăsise calificările încă din Q1. A realizat atunci cel de-al 18-lea timp al sesiunii, doar piloții Aston Martin obținând timpi mai slabi. După pauza de vară a revenit însă cu un moral mult îmbunătățit. A ocupat locul al patrulea în Azerbaijan, al doilea la Interlagos, al treilea în Las Vegas. Câteva dintre motivele revenirii le explică directorul adjunct al echipei Mercedes, Bradley Lord. A învățat enorm într-un sezon de debut dificil, și-a reconstruit încrederea în sine, a devenit mai riguros în pregătire.

Să ne amintim, de asemenea, și cât de scurt a fost drumul lui Antonelli până în F1. Italianul nu a concurat niciodată în F3, trecând în 2023 direct din Formula Regional în F2. A terminat pe locul al șaselea în singurul său sezon din F2, apoi, în 2025, a ajuns în F1.

Constanță și eficiență

Diferența medie de ritm în calificări dintre Antonelli și Russell s-a schimbat radical față de 2025. În prima parte a anului trecut, diferența medie pe turul de calificări era de peste 0,3 secunde în favoarea lui Russell. În prima jumătate a sezonului 2026, lucrurile s-au inversat. Diferența medie pe turul de calificări a devenit 0,2 secunde în favoarea lui Antonelli.

Antonelli a demonstrat că poate extrage performanță maximă din mașina Mercedes în calificări, inclusiv în momentele decisive din Q3. Un exemplu recent este ultimul Mare Premiu, cel din SUA de la Austin. Acolo Kimi a obținut pole position, deși Mercedes avusese dificultăți cu supraîncălzirea pneurilor și cu echilibrul monopostului.

Până acum, Kimi Antonelli a cucerit în 2026 șapte pole-positions și nouă victorii. Singura oară când nu a izbutit să transforme un pole într-o victorie a fost în Marea Britanie, când a suferit o problemă la roata din stânga față. Titlurile se câștigă prin constanță și eficiență, nu prin câteva sclipiri de moment.

Apoi, a reușit să câștige curse printr-un ritm bun. În Canada, la Monza și la Madrid a triumfat în curse în care nu a plecat din fruntea grilei. Ba chiar la Monza a luat startul de pe poziția a 19-a.

S-a adaptat mai bine noului regulament

Noul monopost Mercedes W17 pare să favorizeze un stil de pilotaj mai agresiv, cu schimbări rapide de direcție, iar Antonelli îl folosește mai natural decât Russell.

Abordările virajelor sunt diferite. Italianul încearcă să scurteze traiectoria virajului, frânează și rotește mașina într-un mod mai abrupt, folosind mișcări rapide ale volanului. Această abordare îl ajută să schimbe rapid direcția și să exploateze mașina mai ales în virajele lente și medii. Russell preferă să construiască treptat comenzile de direcție și să păstreze un echilibru fluid al mașinii. Acest stil a funcționat foarte bine cu monoposturile generației precedente, dar nu pare la fel de eficient în anumite condiții cu W17.

Gestionarea pneurilor, un alt atu

În plus, italianul a reușit să aducă pneurile în fereastra optimă de funcționare în anumite condiții în care britanicul a întâmpinat dificultăți. Diferența a devenit vizibilă în special pe circuite cu energie redusă, multe viraje lente și puține viraje rapide care să genereze sarcină laterală suficientă pentru încălzirea pneurilor. S-a văzut clar la Miami, unde Russell a fost cu aproximativ patru zecimi de secundă în urma lui Antonelli atât în calificările sprintului, cât și în cele ale Marelui Premiu. La Montreal și Monaco au existat evoluții similare.

Asta nu a funcționat însă întotdeauna. Antonelli însuși a explicat că la Barcelona, în condiții de temperatură ridicată, a solicitat prea mult pneurile spate, iar pe virajele rapide de la Silverstone a trebuit să-și ajusteze abordarea.