Vestea a îndoliat lumea rugby-ului din Italia, scrie Il Messaggero.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

„Oamenii buni ca Luca vor rămâne mereu în inimile noastre. Luca nu va mai putea intra pe teren, dar îi veți simți mereu prezența”, a scris tatăl său, Camillo. Pentru fiul lui, rugby-ul era viața, „bineînțeles, după familia lui”, a adăugat acesta.

Luca Pilla lasă în urmă soția, Monica, două fiice, părinții și întreaga familie.

Ce s-a întâmplat la Jucu

Accidentul s-a produs miercuri, 21 octombrie, în jurul orei 19:55, pe DN1C, în localitatea Jucu. Potrivit primelor cercetări ale IPJ Cluj, italianul a intrat într-o intersecție semaforizată pe culoarea roșie și s-a ciocnit cu o mașină condusă de o femeie de 49 de ani. După impact, autoturismul lui a fost proiectat în glisiera mediană.

Pompierii de la ISU Cluj au încercat să-l scoată dintre fiarele mașinii. Bărbatul era inconștient și avea leziuni grave, iar ulterior medicii i-au declarat decesul. Traficul pe DN1C a fost blocat pe ambele sensuri, iar polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cum s-a produs accidentul.

Ce carieră a avut Luca Pilla

Născut pe 13 februarie 1983, Pilla a crescut cu rugby-ul. A jucat la Picchi Formigine, apoi la Modena Rugby și la Highlanders Formigine. Ultima lui echipă a fost Vecchie Volpi Old Rugby, unde juca și acum.

Foștii colegi de la Vecchie Volpi l-au descris ca pe un om care nu dădea niciodată înapoi, mereu zâmbitor și pus pe glume. „Luca era unul de-al nostru. Unul dintre cei care fac o echipă specială și care lasă urme și în afara terenului”, au scris aceștia.

Echipa și-a încheiat mesajul cu o imagine din tradiția rugby-ului, „a treia repriză”, adică întâlnirea de după meci, la care jucătorii celor două echipe se adună la masă. „Ne place să ni-l imaginăm pe Pilla deja acolo, organizând următoarea a treia repriză și punând ceva la cale înainte să ajungă toți ceilalți”, au transmis colegii.

Și Highlanders Formigine și-au luat rămas-bun de la el, descriindu-l ca pe un sportiv „mereu prezent, mereu zâmbitor, mereu gata să se arunce în grămadă”.