AS.ro Home
Poker
O condamnare pentru trafic de influență l-a împins către o adicție de jocuri de noroc. El a ajuns acum într-un azil de bătrâni, la 67 de ani, susține gsp.ro.
”Din naivitate, am crezut într-un moment al vieții mele că e bine ce fac. Faptele pentru care am primit o condamnare de trei ani de închisoare cu suspendare, plus cinci ani sub supraveghere nu le-am comis singur, dar n-am spus nimic. Am luat totul asupra mea, dovedind încă o dată o mare tărie de caracter.
Am recunoscut, am plătit și, cu ajutorul lui Dumnezeu, am trecut cu bine peste această perioadă foarte grea. Și cei de la probațiune s-au mirat cum am rezistat să nu mai fac nici cea mai mică greșeală, care ar fi activat pedeapsa. Foarte simplu: când am văzut că doi se ceartă, am traversat pe trotuarul de vizavi”, a spus Crăciun.
”Mi-am pierdut familia. I-am lăsat pe toți să-și vadă de viața lor. Soția e medic în Franța, iar copiii, un băiat și o fată, sunt și ei stabiliți peste hotare, în Franța și în SUA. Am considerat că, dacă am greșit, sunt singurul care trebuie să suporte consecințele. N-am vrut să-i trag în jos, să-i scot din competiția vieții. Nu era normal să-mi bat joc de ei”, a mai spus Crăciun.
A urmat viciul numit ”păcănele”. Soția a fost cea care l-a surprins pe acesta la jocurile de noroc. Decizia a venit imediat din partea lui.
”Jucam la "păcănele". A fost ca un refugiu după condamnare. Aveam impresia că astfel mă ascund de lume. Dar nu sunt dependent, dovadă că nu mai am nicio treabă cu ele acum. Pot să trec liniștit pe lângă orice sală cu aparate. Nu mă mai îmbie nimic să intru.
Asta a fost o problemă, că jucam doar într-un anumit sediu. Iar o angajată de acolo m-a pârât nevestei, care m-a prins chiar la aparate. A fost momentul în care i-am spus că drumurile noastre se despart, fiindcă n-o mai puteam privi în ochi. I-am și zis: "Tu n-ai nicio vină, eu sunt cel care trebuie să-și schimbe comportamentul!", a încheiat Crăciun.
Loading ...
