AS.ro Home
Foto: Wikipedia
Annapurna (8.091 m.), primul dintre cei 14 ”optmiari” cuceriți în istorie, de către Maurice Herzog și Louis Lachenal, în iunie 1950, ascundea, alături, un ”frate”: Annapurna III, care, chiar dacă mai mic, de ”numai” 7.555 m, era mult mai ”rău”.
Al 42-lea vârf ca mărime din lume a fost cucerit, pentru prima dată, pe 6 mai 1961, de către o expediție condusă de către căpitanul indian Mohan Singh Kohli. Apoi, o japoneză a devenit întâia femeie ajunsă sus, în mai 1970. Numai că de fiecare dată escaladarea se produsese pe ruta de nord-est, însă marea provocare o reprezenta cea de sud-est.
Primii temerari au vrut să culce vârful în 1981. Trei britanici de renume – Nick Colton, Steve Ball și Tim Leach – au trebuit să se recunoască învinși. Urcaseră până la 6.500 de metri, dar totul fusese atât de dificil încât ajunseseră să spună că priveau, cu ochii, în jos, deși creierul le ”comandase” să se uite spre cer! Intervievați în 2012, de către Ed Douglas, cei trei aveau să recunoască faptul că în ciuda experienței acumulate, n-au crezut, niciodată, că va fi așa de greu.
O toamnă de vis!
Toamna lui 2021 a fost una de vis pentru apiniști din Nepal. Grație schimbărilor climaterice, s-a putut urca pe partea de nord-est pe Tengkangpoche (6.487 m.) sau pe cea nordică din Chamlang (7.319 m.), însă marea realizare a venit de pe Annapurna III.
Trei alpiniști ucraineni – Nikita Balabanov, Mihail Fomin și Viaceslav Polejaiko – au început să se pregătească încă din 2019 de experiența vieții. Înaintea lor, Hansjorg Auer și David Lama renunțaseră aproape de vîrf în 2016, iar britanicul Nick Bullock abia scăpase cu viață. ”Nu numai că e periculos, e o adevărată sinucidere! Nu e o escaladă normală. Ai blocuri enorme de gheață deasupra capului, roci imense”. Nikita, Mihail și Viaceslav au plecat pe Annapurna III cu 40 de kilograme de material. Au calculat că au nevoie de 12 zile, dus-întors. Nu puteau coborî pe unde au urcat. Au rămas pe munte 18 zile, ultimele șase mâncând, la fiecare 24 de ore, doar un baton și jumătate cu conțint de energie.
Au botezat ruta ”Răbdare”. Au pierdut 13 kilograme fiecare și s-au ales cu mici degerături la degetele de la mâini. Cu toate acestea, vântul era să le strice performanța. N-au vrut să riște, așa că au cerut un elicopter care să-i ducă până la Katmandu. ”Niciunul dintre noi nu este profesionist, nu avem sponsori. Totul e numai pasiune”, au spus ei.
Loading ...
