Cluburile din Liga 1 au cheltuit în perioada de mercato din vara anului 2026 aproximativ 9 milioane de euro pe transferuri, încasând în acelaşi timp 21 de milioane din vânzarea de jucători, se arată în raportul UEFA intitulat „The European Club Talent and Competition Landscape” şi publicat, luni, de Federaţia Română de Fotbal pe site-ul său oficial.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

„Pentru Liga 1, raportul indică venituri nete din transferuri (diferenţa dintre sumele încasate din vânzare şi sumele plătite pentru achiziţii): +12 milioane de euro, locul 18 din 54 în Europa şi cheltuieli brute (sume plătite pentru achiziţii): 9 milioane de euro, locul 25 din 54. Deci cluburile româneşti au cheltuit în vara 2026 aproximativ 9 milioane de euro pe achiziţii şi au încasat aproximativ 21 de milioane din vânzări, o balanţă pozitivă, într-un context european caracterizat de niveluri foarte ridicate ale investiţiilor şi transferurilor”, se menţionează pe site-ul citat.

Cluburile din Liga 1 au cheltuit 9 milioane de euro pe transferuri şi au încasat 21 de milioane

Raportul UEFA notează că 44% din tranzacţiile cluburilor româneşti implică un jucător străin, iar cea mai frecventă naţionalitate a acestora este cea portugheză. Raportul evidenţiază relaţii de transfer consistente între cluburile din România şi jucători de naţionalitate portugheză.

Pe plan european, fereastra de transferuri din vara lui 2026 a stabilit un record privind vânzări totale – 9,3 miliarde de euro (+31% faţă de 2025), 56% din suma totală cheltuită mergând pe jucători sub 23 de ani (procentul cel mai mare din istorie).

Conform datelor UEFA, cluburile din Superliga folosesc în medie 35 de jucători diferiţi pe sezon – al şaselea cel mai mare număr din Europa. Media europeană este de 31,1 jucători utilizaţi pe sezon, iar primele cinci campionate din Europa (Premier League, La Liga, Serie A, Bundesliga, Ligue 1) se situează mai jos decât această medie, între 27 şi 30 de jucători. Premier League are cea mai mică cifră din Europa – doar 27,6 jucători folosiţi în medie pe sezon. Numărul mai mare al Superligii reflectă o rotaţie mai amplă, specifică ligilor din Europa Centrală şi de Est.

Datele privind distribuţia minutelor pe categorii de vârstă evidenţiază o tendinţă de reducere a ponderii minutelor acordate jucătorilor sub 23 de ani, o categorie cu potenţial important de dezvoltare şi valorizare pe piaţa europeană a transferurilor: scăderea de la 20% la 14% a minutelor jucate de grupa de vârstă 20-23 de ani într-un singur sezon este una dintre cele mai mari din raportul UEFA.

Pentru context european, raportul UEFA utilizează şi conceptul de jucători pregătiţi local – jucători care şi-au făcut formarea de bază în ţara în care joacă. Minutele jucate de aceştia au scăzut moderat la nivel european: de la 49% în 2024/25 la 47% în 2025/26. Norvegia (65%) şi Spania (63%) conduc clasamentul, Turcia stă la coadă (24%). România, prin regulamentul UEFA 6+2 aplicat în Superliga, menţine o utilizare apropiată de media europene.

În sezonul 2025-2026, în ceea ce priveşte antrenorii din Superliga, 79% dintre aceştia erau români – locul 16 din 54, peste media europeană de 67%.

În acelaşi timp, media de 1,4 schimbări de antrenor pe club reprezintă al optulea cel mai mare indicator din Europa. Media europeană este de 1,01 schimbări pe club, iar 63% dintre toate cluburile de primă ligă din Europa şi-au schimbat antrenorul cel puţin o dată în 2025/26.

La polul opus stabilităţii, Turcia a înregistrat 26 de schimbări de antrenor în campionat, Serbia are 2,2 schimbări pe club (recordul european), în timp ce Danemarca este cea mai stabilă piaţă, cu doar 8 schimbări în total.

La nivel european, antrenorii spanioli (74 în străinătate), portughezi (53) şi italieni (40) rămân cei mai căutaţi la nivel internaţional.

La capitolul spectatori, România a avut în sezonul 2025-2026 o medie de 5.746 de spectatori pe meci – locul 21 din 54 în Europa şi o rată de ocupare medie a stadioanelor de 36% – locul 24 din 54.

Cea mai mare asistenţă la un meci de Liga 1: 34.700 de spectatori – locul 14 din 54 de campionate europene, înaintea unor campionate recunoscute precum Austria, Croaţia sau Danemarca.

Fotbalul european continuă creşterea susţinută a asistenţei la stadion: 116 milioane de spectatori în primele ligi în 2025/26 (+1,4% faţă de sezonul precedent, +15% faţă de perioada pre-pandemie). Douăzeci şi şapte de ligi au înregistrat creşteri, iar 17 au bătut recordul ultimilor zece ani.

Datele sugerează un interes crescut al publicului pentru meciurile cu miză ridicată şi evidenţiază potenţialul de creştere a prezenţei constante la stadion.

Raportul anual „The European Club Talent and Competition Landscape” reprezintă o analiză cuprinzătoare de 113 pagini care acoperă toate cele 54 de federaţii membre ale UEFA.