6 aprilie 1896. 125 de ani de când Jocurile Olimpice moderne au pornit la drum. Atena a costat 448.000 $

Ceremonia de deschidere a primelor Jocuri Olimpice Moderne

Coubertin, baronul, inițiatorul, stabilise, la primul congres al Comitetului Internațional Olimpic, din 18-23 iunie 1894, de la Paris, că întâile Jocuri moderne să se petreacă la Atena. Fuseseră interzise de împăratul roman Teodosiu I, prin 393. Grecia aduna 75 de ani de independență, iar pe 6 aprilie 1896 se sărbătorea Paștele, atât pe rit catolic, cât și pe cel ortodox.

14 țări au răspuns ”prezent”, cu 241 de sportivi, dar nu și sportive, pentru că potrivit tradiției locale, acestea nu aveau voie să concureze. 43 de probe la nouă sporturi. Plus un soare frumos la deschidere, la ora 15, cu regii Greciei ori cu cel al Danemarcei în tribunele stadionului ”Panathinaikos”, ridicat în formă de ”U”, cu 80.000 de suflete în el. Nu fusese ușor. Elenii treceau printr-o criză economică imensă, exista instabilitate politică. S-a estimat că vor fi nevoie de 3.740.000 drahme, undeva pe la 448.000 de dolari pentru ca totul să funcționeze, suma a fost aprobată, iar marele industriaș Evanghelie Zappa și-a adus o contribuiție importantă la renașterea tradițiilor olimpice. Fără Sat Olimpic, apărut, pentru prima dată, în 1932, la Los Angeles, sportivii au trebuit să suporte cheltuielile de cazare și de hrană.

20 este numărul medaliilor cucerite de Statele Unite, cu 11 de aur. Grecia a terminat cu 46, dar cu doar 10 de aur

Vreme de 10 zile, s-au scris povești incredibile. Carlo Airoldi, italianul, a ajuns pe jos la Atena. A fost descalificat pentru că era profesionist, iar aici se acceptau doar amatori: concura, de ceva vreme, pe bani. Carl Schumann, germanul, care a terminat învingător la gimnastică, a ieșit pe primul loc și la lupte. Americanul Francisc Lane a câștigat la 100 m, cu 12,2 secunde. Pentru că întrecerea de triplu salt s-a disputat în prima zi, se poate spune că James Connolly este întâiul campion olimpic în ultimii… 1.503 ani! Ajunsese la Atena pe un vas de marfă, apoi, cu trenul. Chilianul Luis Subercaseaux a fost unicul sportiv din America de Sud care a participat, dar pentru că nu a avut ”țidulă” oficială din partea țării sale, în unele statistici apare, iar în altele, nu!

Germanii aveau să se impună la gimnastică. La haltere au existat doar doi concurenți. Înotul a fost… în ape deschise, pentru că organizatorii au refuzat să construiască un bazin olimpic, așa că 20.000 de oameni au venit în Golful ”Zea”. Apa era rece, concurenții au avut de suferit.

Spiridon ”Spyros” Louis a adus bucuria în inimile localnicilor, câștigând, la 23 de ani, Maratonul, în fața unor atleți mai experimentați, precum Albin Lermusiaux sau Teddy Flack. Grecul, care distribuia apă pe străzile din Atena, fusese ”selecționat” de către colonelul Papadiamantopoulos, un militar de carieră ce-i cunoștea performanțele sportive. Eroul, care a terminat cu 2:58:50, nu avea să mai concureze niciodată la o asemenea probă.

Pentru că totul a fost un succes, regele George I a dat o masă, în care a propus ca de acum încolo Jocurile Olimpice să se desfășoare numai la Atena. Pierre de Coubertin nu l-a ascultat, iar ediția următoare a avut loc la Paris, unde a ajuns și George Plagino, primul nostru olimpic.