Ce urmări va avea reducerea efectului de sol în Formula 1?

Monopostul Ferrari, la ultima cursă a sezonului 2025/ Profimedia

Principiul lui Bernoulli, enunțat în secolul al XVIII-lea, spune că energia totală a unui fluid în curgere (suma presiunii, energiei cinetice și a celei potențiale) rămâne constantă. Efectul Venturi este o aplicație a acestui principiu. El spune că, în gâtuirea unui tub, presiunea scade pe măsură ce fluidul accelerează pentru a menține un debit constant.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Așadar, acest efect era cunoscut de mult timp. Existau aplicații ale sale în aeronautică (construcția aripilor de avion), în ingineria fluidelor (tuburi, carburatoare), și chiar în lumea mașinilor folosite pentru depășirea recordurilor de viteză. Nimeni nu aplicase însă asta în Formula 1 până la mijlocul anilor 70.

Efectul de sol, prima epocă

Primul care s-a gândit să folosească podeaua unui monopost pentru a scădea presiunea sub ea, astfel încât mașina să fie atrasă de sol, a fost Colin Chapman, șeful echipei Lotus. În F1 erau atunci reguli stricte pentru aripi, nu însă și pentru podea. Inginerul Peter Wright a reușit să transforme podeaua într-un fel de aripă de avion inversată. Astfel, se mărea apăsarea la sol odată cu creșterea vitezei. Monopostul Lotus 78 avea sidepod-uri cu profile Venturi, podea mult apropiată de asfalt și fuste laterale glisante (skirts) care sigilau aerul. Apăsarea aerodinamică creștea foarte mult, fără a crește însă și rezistența la înaintare. Mașina devenea mai rapidă în viraje, nu doar pe liniile drepte.

Monopostul Lotus 79 a urmat celui cu numărul 78 și a avut canale Venturi mai performante. Sursă foto: the-race.com

Efectul de sol, a doua epocă

Pentru că vitezele au crescut, au avut loc mai multe accidente mortale. Ca urmare, folosirea efectului de sol a fost interzisă în 1982. Permisiunea de a-l folosi a revenit în 2022. Spre deosebire de mașinile din anii 78-82, monoposturile din perioada 2022-2025 au avut canale Venturi pe aproape toată lățimea mașinii.

Cel care a folosit cel mai bine acest efect a fost Adrian Newey, la monoposturile Red Bull (acum este șef de echipă la Aston Martin).

Reclamă

O comparație vizuală între podelele mașinilor care nu foloseau efectul de sol (2021) și a celor care-l foloseau (2022). Sursă foto: the-race.com

Beneficii și probleme

Un efect al acestor monoposturi Venturi a fost așa-numitul ”porpoising”, vibrații puternice în plan vertical, create de apropierea prea mare a podelei de sol. Dintre echipele fruntașe, mai ales mașinile Mercedes și Ferrari au avut de suferit din acest motiv.

Prin regulament, tunelurile Venturi specifice erei 2022-2025 vor dispărea în 2026. Prin această schimbare s-au urmărit mai multe obiective. De pildă, reducerea dependenței de podele joase și de suspensiile rigide, ameliorarea”porpoising”-ului. De asemenea, încurajarea unui pachet aerodinamic mai puțin sensibil la diferențele de setare, care să permită apropierea și depășirile mai ușoare.

Restricțiile aerodinamice vor limita componentele care cresc ”aerul murdar”, adică turbulențele create în spatele mașinilor. Aceasta era principala cauză pentru care depășirile erau greu de efectuat. De asemenea, se dorește mărirea vizibilității pe timp de ploaie.

Ce va fi în 2026

În locul canalelor Venturi, mașinile vor avea podele mai plate, cu difuzoare mai mari în spate. Nu vor mai beneficia însă de acea presiune joasă care ”lipește” mașina de asfalt, prin accelerarea aerului sub podea. Greutatea mașinii va fi redusă cu circa 30 kilograme.

Curentul de aer care trece pe sub mașină va continua să ajute la generarea de apăsare la sol, dar într-un mod simplificat. Cea mai mare parte a apăsării la sol va fi dată de difuzorul mașinii și de aripile care se vor mișca, grație aerodinamicii active. Difuzorul este porțiunea ascendentă a podelei din spatele mașinii, care generează și el apăsare la sol.

Între 2022 și 2025, între 60–65% din apăsarea totală venea de la podea și difuzor, prin efect de sol, iar 35–40% din aripile frontală și posterioară. Odată cu interzicerea folosirii efectului de sol, aproximativ 35–45% din apăsarea totală a mașinii va dispărea. Această diminuare va veni și din micșorarea dimensiunilor, deci a suprafețelor generatoare de downforce.