Romeo Popescu, omul cu trei recorduri naționale. A pierit în gară, la Lehliu

Avionul lui Romeo Popescu, în noaptea de 9 decembrie 1931, după ce pilotul își pierduse viața / Adrian Alexandru Dragota - Operă proprie

Romeo Popescu (1898-1931) a fost unul dintre cei mai importanți piloți români interbelici. A deținut trei recorduri naționale de zbor: de altitudine, de distanță în circuit închis și de durată de zbor. A decedat în decembrie 1931, la 33 de ani, după ce atinsese 319 km/h, record, din păcate, neomologat!

Romeo Popescu a prins Primul Război Mondial cu gradul de sublocotenent. Terminase Școala de ofițeri de infanterie, ca vânător de munte, apoi cerusee să treacă la aviație. Iubea zborul. La 1 octombrie 1918 e trimis, la ”specializare”, în Anglia, la Oxford, apoi la Istres, în Franța. Anul următor, pe 7 februarie, primește brevetul de aviator. Termină Școala superioară de aeronautică de la Pau, primul din cei 600 de cursanți! România îi recunoaște brevetele de aviator și, la 1 aprilie 1923, este înaintat căpitan.

Prin 1925 îl găsim la mitingurile organizate de ”Aeroclubul Albastru”, cu zboruri de agrement. Apoi se duelează, în august 1926, la ”Cupa Bibescu”, cu piloții francezi, pe traseul București-Paris-București. La bordul unui avion ”Potez XV” botezat ”Vlaicu”, a parcus 2.300 de kilometri în 13 ore și 20 de minute, cu o viteză medie de 173 km/h. În 1927, cu un aparat ”Gourdou Leseurre”, a urcat până la 9.403 metri, stabilind recordul de altitudine al României, în condițiile în care borna mondială era de 11.700 m., pentru ca în octombrie 1928 se urce la 10.618 m.!

Record mondial neomologat pentru că zborul n-a fost terminat!

La 30 de ani, zboară cu un avion ”Farman” pentru pasageri 3.800 de kilometri, în 20 de ore și 50 de minute, realizând recordurile naționale de distanță, respectiv de durată de zbor în circuit închis. Dar vrea mult mai mult!

E 9 decembrie 1931, când încearcă să doboare recordul mondial de viteză pe distanța de 500 de kilometri. La acel moment, acesta îi aparținea francezului Sadi Leconte, care, cu un avion ”Nieuport Delage” atinsese 306,696 km/h. Alege traseul București-Fetești-București și un prototip ”IAR CB 11”, cu un motor ”Hispano-Suiza” 12 Mc, de 500 CP. Decolarea are loc la 11 și 30 de minute, de pe aerodromul Pipera. Trece peste punctul de control de la Fetești, apoi peste cel de la Pantelimon, apoi iar Ferești și retur. Când e în dreptul Gării Lehliu, motorul, pe care-l forțase și care funcționase, non-stop, în regim maxim, se gripează, după ce o bielă se rupe. Fusese o ungere insuficientă. Romeo Popescu e obligat să aterizeze pe arătură, dar o jambă a trenului cedează. Avionul capotează, iar pilotul își pierde viața, fiind prins sub. Avea doar 33 de ani. Se fac calculele: pe durata de o oră și 28 de minute, cât durase zborul, viteza medie fusese de 319 km/h (n.a. – unele surse vobesc chiar de 326 km/h), dar, deoarece cursa nu fusese terminată, nu s-a putut face omologarea recordului mondial…

Sursa: Istoria Aviației Române