Șapte ani cu și fără Michael Schumacher: ”Vorbește cu ochii, doar trei persoane trec pe la el!”

Hepta

Michael era mai mereu un tip vesel. De șapte ani de zile, zâmbetul lui ne lipsește

Pe 29 decembrie 2013, Michael Schumacher, de șapte ori campion mondial în Formula 1, e la schi, în Franța, la Meribel, în Alpi. Totul e semnalizat corespunzător pe piste, pilotul poartă cască. Nu ”vede” o stâncă ascunsă de zăpadă. Se lovește de ea, protecția i se sparge. Este transportat, imediat, cu un elicopter la cel mai apropiat spital din zonă. Cei de aici își dau seama de gravitate: traumatism cranio cerebral, hematoame, edeme… E dus la Grenoble, două operații rapide, comă indusă. Din acel moment, începe cea mai dificilă cursă a sa, chiar dacă sună a limbă de lemn.

Șase luni în comă asistată. Din care iese în iunie 2014. Managerul său, Sabine Khem, declară că ”Michael a părăsit spitalul, pentru a începe procesul de recuperare”. În septembrie, același an, devine pacientul unei clinici din Elveția. Starea sa e o necunoscută chiar și azi, la șapte ani de la accident. Informațiile sunt puține, există numai zvonuri. Corinna Schumacher, soția, a făcut puține declarații, limitându-se doar la a spune: ”primește cel mai bun tratament posibil”. 

Știu care îi este starea, am informația. Întotdeauna am avut o relație apropiată cu el. Dar familia vrea liniște. Cine sunt eu ca să divulg toate acestea? Mă rog să-și revină, să poată reapărea pe un circuit, mai ales că acum fiul său concurează”

Felipe Massa, fost coechipier cu Schumacher la ”Ferrari”

Jean Todt, președintele FIA și fostul director al scuderiei italiene, a vorbit, în mai multe rânduri, despre ”Kaiser”. ”Luptă. Luptă continuu. Alături de el se află soția, copiii și asistentele. Tot ceea ce putem face este să fim alături de el”.

Cea care avea să dea mai multe detalii de ordin medical era Elisabetta Gregoraci, fosta soție a lui Flavio Briatore: ”Schumacher nu vorbește. Comunică doar cu ochii. Numai trei persoane au dreptul să-l vadă”, spunea ea la televiziunea italiană. ”S-au mutat din Elveția în Spania, acolo, la Mallorca, unde și-au făcut o adevărată clinică din vilă”. 

”Nu avem de unde ști ce rezultate va aduce acest tratament”

În afara cancanului, ce se știe cu claritate este că din iunie 2019 fostul pilot face tratament cu celule-mamă, pentru o acțiune antiinflamatorie sistematică. ”E vorba de un fel de transmitere de semnale, care să forțeze o reacție a creierului”, spun specialiștii. ”Se încearcă dezvoltarea unor celule cardiace noi, miocitele, care să susțină pereții unui organ slăbit de atâta inactivitate. Obiectivul este regenerarea sistemului nervos central al lui Michael”.

Cu toate acestea, există mari rezerve. Nicola Acciari, neurochirurg la spitalul ”Bellaria” din Bologna, afirmă că ex-pilotul de la ”Ferrari” și ”Mercedes” suferă de atrofie musculară și de osteoporoză. ”În ultimii 20 de ani, știința a făcut progrese imense în câmpul tratamentului cu celule-mamă. Dar asta nu înseamnă că știm mai multe despre creierul nostru. Nu avem de unde să știm ce rezultate va aduce acest tratament”… 

Cred că se găsește într-un stadiu vegetativ, ceea ce însemnă că e treaz, dar nu poate răspunde. Respiră, inima-i bate, probabil că poate sta în poziția-șezut, poate chiar și câțiva pași cu ajutor, dar, doar atât. E maximul pe care-l poate face

Erich Riederer, neurolog, 2019

În 2020, lumea și-a adus, din nou, mai mult decât în alte dăți, aminte de Michael Schumacher. Lewis Hamilton a reușit, la Nurburgring să-i egaleze recordul de 91 de victorii și, până la finalul sezonului, să-l depășească, ajungând la 95. Apoi, cele șapte titluri mondiale ale germanului… A urmat anunțul că Mick, fiul lui Michael, a semnat cu cei de la ”Haas” și că va concura în Formula 1 din 2021. Așa au reapărut rememorările, amintirile, imaginile scoase de la naftalină.

La șapte ani de la accident, detaliile-s puține iar veștile care reușesc să se ”scurgă” nu-s îmbucurătoare. ”Dacă e conștient de succesul lui Mick? N-o să vorbesc despre asta. Nu vreau să intru în detalii, e vorba despre viața privată. Mă văd cu el des!” încheie Jean Todt lăsând, în continuare, misterul să alerge prin aer…