AS.ro Home
David Popovici, pe prima treaptă a podiumului după finala la 200 de metri liber de la Jocurile Olimpice 2024 / Profimedia
Camelia Potec a fost copleşită de emoţii după aurul cucerit de David Popovici în finala probei de 200 de metri liber de la Jocurile Olimpice 2024.
Înotătorul român a devenit campion olimpic la capătul unei finale dramatice. Popovici a fost mai rapid cu două sutimi decât medaliatul cu argint, britanicul Matthew Richards.
„Am plâns şi o să mai plâng” Camelia Potec, copleşită de emoţii după aurul lui David Popovici: „Înotul revine după 20 de ani”
La finalul cursei, Camelia Potec, preşedintele Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern, a oferit prima reacţie după aurul cucerit de David Popovici. Campioană olimpică în 2004, Potec a dezvăluit că a plâns după victoria înotătorului de 19 ani şi este bucuroasă că România are din nou medalii la înot, la Jocurile Olimpice:
„Iată o echipă fericită, o echipă unită, o ţară în care putem spune că acum s-a spart gheaţa. Şi că înotul revine după 20 de ani şi aduce din nou medalii pentru România. Şi bineînţeles că de acum încolo absolut totul este posibil.
Am plâns şi o să mai plâng, acum nu, că sunt puternică. Este normal, au trecut 20 de ani, mă bucur că iată avem campion olimpic, mă bucur că David Popovici a confirmat, că după un an 2023 puţin mai fericit, a reuşit”, a declarat Camelia Potec, potrivit agerpres.ro.
David Popovici, discurs uriaş cu medalia olimpică de aur la gât
David Popovici a scris istorie pentru România şi a devenit primul campion olimpic la înot masculin. Popovici a explicat ce a simţit în ultimii 25 de metri ai finalei, acolo unde s-a decis noul campion olimpic al probei de 200 de metri liber. Mai mult, Popovici a dezvăluit şi momentul în care şi-a dat seama că a devenit campion olimpic.
„Nu mi-a păsat de medalie. Aşa am câştigat-o. Nu acesta este obiectivul. obiectivul este să te simţi bine. Vii la Jocurile Olimpice să concurezi cu cei mai buni din lume. E un privilegiu doar să fii aici. Tocmai că nu am luptat pentru medalie, am reuşit să o câştig. A fost o luptă de câini, fix aşa o descriu. Pe ultimii 50 de metri, îl vedeam pe american că este în faţa mea, ştiam că neamţul e undeva în stânga mea. Văzusem că plecase tare. Chiar dacă nu te uiţi la ei, îi simţi acolo respinrându-ţi în ceafă. Ştiam că sunt acolo şi nu mi-am permis în nicio secundă să o las mare. Am făcut cursa pe care o doream.
Chiar dacă nu acesta era obiectivul, mă bucur pentru medalie. Mi-am dat seama când am atins plăcuţa pentru că au nişte lumini. Dacă atingi primul, vezi doar o lumină. Au fost lacrimi de bucurie în tribune, şi la mine au fost. Nu sunt cel mai deschis om, dar am plâns şi eu când am dat primul interviu. Inclusiv pe podium m-am abţinut. Am visat la acest moment, la 11 ani tortul meu a fost cu Jocurile Olimpice de la Tokyo.
Loading ...
