Circuitul masculin profesionist de tenis (ATP) a prezentat oficial, joi, o serie de reforme propuse cu scopul de a ajunge la o decizie finală până la sfârşitul sezonului, între care reorientarea calendarului în jurul turneelor din categoria Masters 1.000 şi revizuirea sistemului pe baza căruia se alcătuieşte clasamentul, relatează AFP.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

„Sportul nostru trebuie să continue să evolueze”, a declarat preşedintele ATP, Andrea Gaudenzi, într-o scrisoare publicată pe site-ul organizaţiei, însoţită de un document cu întrebări şi răspunsuri care detaliază reformele propuse.

ATP pregăteşte schimbări majore în tenisul masculin

În prezent, sistemul de calcul al clasamentului ATP le permite jucătorilor să înlocuiască trei rezultate slabe obţinute la turneele ATP Masters 1.000 – cele mai importante competiţii din circuit – cu rezultate mai bune obţinute în turnee de nivel inferior (evenimente din categoriile ATP 250 sau 500).

ATP propune eliminarea acestei opţiuni pentru a reduce tentaţia jucătorilor, care se confruntă deja cu un calendar extrem de încărcat, din ianuarie până în noiembrie, de a compensa o eliminare timpurie dintr-un turneu de categorie Masters 1.000 prin înscrierea, în ultimul moment, la un turneu de nivel ATP 250 sau ATP 500.

Dacă această propunere va fi adoptată, punctele obţinute în cadrul tuturor turneelor majore (adică evenimentele de tip Masters 1.000) vor fi luate în calcul pentru clasament. ATP susţine că acest lucru le-ar permite jucătorilor să îşi concentreze programul pe turneele Masters 1.000, în loc să fie nevoiţi să „vâneze” puncte în cadrul unor competiţii mai mici.

Circuitul masculin ia, de asemenea, în considerare revizuirea numărului maxim de turnee ATP 250 care pot fi luate în calcul pentru clasamentul jucătorilor de top.

„Analizăm, de asemenea, modul în care sunt distribuite punctele în cadrul unui turneu”, a continuat ATP, adăugând că se are în vedere acordarea „mai multor puncte jucătorilor care ajung în fazele superioare, precum semifinalele sau finala”. O astfel de reformă „ar recompensa mai bine performanţele solide în cele mai importante turnee”, se estimează.

Deşi ATP susţine că doreşte să le ofere jucătorilor de top „libertatea” de a participa la orice categorie de turneu, propunerile prezentate joi i-ar încuraja, în mod clar, să acorde prioritate evenimentelor din categoria ATP Masters 1.000 în detrimentul turneelor ATP 250 şi 500.

Acest stimulent ar fi, în primul rând, de natură financiară: până în 2028, ATP promite un fond de premiere de 50 de milioane de dolari (faţă de 21,5 milioane de dolari în prezent), care va fi distribuit jucătorilor cu cele mai bune rezultate în cadrul turneelor Masters 1.000, cu condiţia ca aceştia să fi participat la toate cele opt turnee obligatorii din această categorie.

Plata acestor bonusuri ar depinde, de asemenea, într-o măsură mai mare de evoluţia clasamentului unui jucător pe parcursul sezonului, principiul general fiind acela că, cu cât un jucător ocupă o poziţie mai înaltă în clasament la momentul desfăşurării unui turneu din categoria Masters 1.000, cu atât va primi o sumă mai mare de bani.

Joi, ATP a reiterat, de asemenea, faptul că lucrează la o reformă a formatului probelor de dublu, în ciuda nemulţumirilor puternice pe care acest demers le-a stârnit în rândul specialiştilor din această disciplină.

Propunerile prezentate joi vor face obiectul unor „consultări suplimentare” în săptămânile următoare, inclusiv cu reprezentanţii jucătorilor, a subliniat ATP.