AS.ro Home
Cum va arăta Formula 1 peste 50 de ani? Haideți să facem un exercițiu de imaginație!
Dacă am face un salt înapoi în timp cu jumătate de secol, comparativ cu cele de acum, mașinile din 1974 ni s-ar părea precum cele din „Familia Flintstone”, mai ales în ceea ce privește siguranța. Aripile din față și din spate, menite să sporească apăsarea la sol, apăruseră doar de 6 ani (Lotus 49B). Efectul de sol încă nu începuse să fie folosit (de-abia la Lotus 79 urma să se întâmpla aceasta). Nici turbinele (Renault RS01, în 1977), nici monococa din fibră de carbon (McLaren MP4/1, în 1981). Nu existau nici cutii semiautomate (1989, Ferrari). De asemenea, suspensia activă a apărut, într-o formă primară, tot la sfârșitul anilor ‘70.
Cum vor arăta mașinile și cursele în viitor?
Oricum ar fi, după mine, trebuie să asigure un echilibru între două direcții antagonice.
- Pe de-o parte, siguranța piloților trebuie asigurată.
- Pe de altă parte, spectacolul trebuie asigurat.
Dacă există un capitol unde FIA a lucrat exemplar în ultimii 30 de ani, acesta a fost siguranța. De la întărirea normelor de rezistență ale cockpit-ului până la introducerea dispozitivelor HANS și Halo, progresele au fost enorme.
În altă ordine de idei, trebuie să ne uităm la ce se întâmplă în industria auto. Sunt convins că în 20 de ani mașinile care se vor conduce singure vor deveni dacă nu singurele de pe șosele, măcar majoritare. Va fi pur și simplu mai sigur și mai ușor să conducă Inteligența Artificială decât omul. Și atunci, dacă piloții vor fi o specie pe cale de dispariție, ce sens vor mai avea întrecerile între ei?
Oameni concurând cu oameni
Chestia e că doar pentru public sunt întreceri între piloți. Pentru constructori sunt mai degrabă întreceri între mașinile pe care vor să le vândă, doar puse în valoare de oameni. Sporturile nu dispar pentru că dispar rațiunea lor de a exista și mizanscena. Dacă ar fi fost așa, nu am mai avea astăzi discipline sportive ca tirul cu arcul sau aruncarea suliței. Sporturile dispar dacă nu mai există o piață de desfacere pentru ele. Iar piața Formulei 1, din câte o arată cifrele, e într-o expansiune accelerată, ca Universul.
O chestie e clară: vrem să vedem oameni concurând cu oameni. Ideea de a vedea două calculatoare luptându-se între ele iese din discuție.
De aceea, părerea mea este că, dacă mașinile se vor deplasa în continuare pe sol, și nu în aer, există două răspunsuri posibile la întrebarea din titlu:
Mașini superinteligente care ating 500 km/h
Acum cinci ani, cei de la McLaren au imaginat un prototip numit MCLExtreme (sau MCLE) care ar putea concura în 2050, când Formula 1 va împlini un centenar. Este o mașină superinteligentă care va atinge viteze de 500 kilometri pe oră. Spre deosebire de prezent, când doar aripa din spate are posibilitatea de a-și schimba orientarea, și spre deosebire de regulile din 2026, când ambele aripi vor avea această posibilitate, în 2050 se presupune că mai multe zone aerodinamice ale monopostului (cum ar fi tunelurile laterale) ar putea fi mobile.
Piloții vor fi oameni asistați de AI
„Folosim AI în simulările noastre, când ne pregătim pentru o cursă. E o tehnologie fascinantă, a cărei suprafață de-abia o zgâriem”, a declarat zilele trecute Christian Horner, directorul echupei de Formula 1 Red Bull Racing.
Cum va fi însă în 2050? Inteligența artificială participă la proiectul MCLE sub forma unui copilot care livrează informații și recomandări legate de strategia de cursă, prin intermediul unui display holografic. Dar, ca element interesant, pentru a spori suspansul întrecerilor, vor fi perioade de-a lungul unei curse în care comunicarea pilotului cu computerul va fi blocată. Motorul, care din 2026 va avea un raport de aproximativ 50%-50% benzină-electricitate, se presupune că va fi în 2050 în întregime electric. Alte caracteristici vor fi cockpit-ul transparent și cauciucurile care se repară singure.
Dar în 2074? Cum va fi peste 50 de ani?
Curse virtuale în simulatoare performante
A doua variantă este următoarea. Granițele dintre real și virtual devin tot mai greu de distins. Noile generații trăiesc din ce în ce mai mult „dincolo de ecran”. Piloți precum Max Verstappen sau Lando Norris sunt ași și în pilotajul virtual. Credeți că astfel de activități nu stârnesc un interes enorm? Dacă nu știați, de ani buni jucătorii profesioniști de esports câștigă foarte bine. De pildă, cel mai bine plătit jucător virtual, norvegianul Johan Sundstein (nickname: NOtail), a câștigat peste 7 milioane de dolari fără să se miște din fața calculatorului.
Mașinile reale ar fi în continuare construite, dar ca prototipuri. Datele lor ar fi introduse în calculatoare ce reproduc extrem de fidel realitatea și clonele lor virtuale ar concura.
Avantajele curselor virtuale
Avantajele acestei variante nu sunt neglijabile:
- Siguranță deplină.
Practic, nu vor mai exista accidente soldate cu victime. Singurul risc pentru „piloți”? Să facă hemoroizi.
- Cheltuieli minime. Dispar aproape toate costurile: de infrastructură, de transport, … etc.
- Curse virtuale pot fi chiar mai spectaculoase decât cele reale. Calculatorul ar putea fi programat să genereze aleator situații spectaculoase (ploaie, vânt, bâlbâieli la boxe,… etc.). Așadar, cursele terne, cu „trenulețe” de mașini, vor deveni amintire.
- „Democratizarea” șanselor. Aproape oricine ar putea deveni pilot de Formula 1, din propria sufragerie.
Loading ...- Marele Premiu al Portugaliei revine în Formula 1. Lusitanii vor înlocui Zandvoort începând cu 2027
- Max Verstappen, elogiat de un fost pilot din F1 pentru sezonul 2025: “Cel mai bun. A fost un miracol”
- Își va menține McLaren atuurile în 2026?
- Helmut Marko, atac la Christian Horner: “Dacă ar fost demis mai devreme, Max Verstappen ar fi fost campion”
- Grand Prix, ediţia 37: Antal Putinică şi Cătălin Ghigea, analiză la finalul sezonului de F1
