Florică Murariu și Răducu Durbac. Au fost tăind doi brazi bătrâni…

Doi dintre marii rugbiști români, Murariu și Durbac, au decedat la o zi unul după celălalt

Florică Murariu mersese la prima Cupă Mondială din istorie. Strânsese aproape 70 de selecții la o națională care, deși pare greu de crezut, se bătea de la egal la egal cu Franța ori Țara Galilor. Mai un 15-0 cu ”cocoșul galic”, la București, mai un 15-9, la Cardiff. După meciul test cu Zimbabwe primise un tricou. Alb, cu dungi verzi. A fost consemnat.. Pe Bulevardul ”Drumul Taberei”, un soldat de la unitatea militară 01270, din Focșani, l-a oprit. A dat să scoată actele. ”Teroriștii” erau străni, costumați cu blugi și cu haine ciudate. Glonțul de 7.62 mm a plecat. ”Flankerul de aur”, căpitanul naționalei noastre a decedat pe 24 decembrie 1989.

”Am aflat de moartea tatălui meu de la televizor. Voiam să văd ce știri mai sunt și la câteva minute a apărut Cristian Țopescu. «Un erou martir, un sportiv….». A început să citească palmaresul… Atunci mi-am dat seama și din păcate i-a pronunțat numele”, își aminteșe Bobby Durbac, fiul altul rugbist imens, Răducu Durbac. A fost ucis de un soldat panicat…