Lewis Hamilton, în timpul unui week-end de cursă pentru Ferrari / Profimedia Images
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește AS.ro pe Discover
Transferul lui Lewis Hamilton la Ferrari pentru sezonul 2025 a fost anunțat ca o mutare istorică, menită să readucă gloria la Maranello și să-i ofere britanicului șansa la mult râvnitul al optulea titlu mondial. Realitatea de pe pistă, însă, a fost mult mai puțin romantică. Hamilton traversează una dintre cele mai dificile perioade ale carierei sale, iar debutul la Ferrari a scos la iveală nu doar limitele mașinii, ci și limitele răbdării și adaptabilității sale.
Dacă Lewis Hamilton era cunoscut pentru optimismul și energia sa molipsitoare, primele nouă curse ale sezonului 2025 l-au transformat într-unul dintre cei mai abătuți și frustrați piloți din paddock. După un loc șase la Barcelona, vizibil afectat, Hamilton a transmis prin radio: „Unbelievable guys, something is wrong with this car, mate, it’s the worst it’s ever been.” Ulterior, în fața presei, a părut la capătul răbdării, refuzând să caute scuze și sugerând că, poate, problema e chiar la el: „It was probably just me.” Pentru prima dată în cariera sa la Ferrari, Hamilton pare să se întrebe dacă nu cumva a ajuns la limita propriilor abilități de a compensa neajunsurile unei mașini dificile.
La începutul sezonului, Hamilton și Leclerc păreau relativ egali ca performanță, britanicul reușind chiar să câștige un sprint și să-l depășească pe monegasc in calificări în China. Totul s-a schimbat după descalificarea din China pentru uzura excesivă a plank-ului, care a forțat Ferrari să schimbe radical parametrii de setup. Mașina a devenit „extremă” în setări, după cum spune chiar Leclerc, iar Hamilton a fost cel mai afectat. Monopostul cere acum un stil de pilotaj care îl avantajează pe Leclerc, dar îl scoate complet din zona de confort pe britanic.
Noile directive tehnice privind flexarea aripilor față au complicat și mai mult lucrurile, făcând aproape imposibilă găsirea unui echilibru între supravirarea la viteză mare și subvirarea la viteză mică. Hamilton a numit aceste reguli „o risipă de bani și un bandaj pe niște reglementări prost gândite”, lăsând să se înțeleagă cât de frustrat este de faptul că, în loc să lupte pentru titlu, se luptă cu propria mașină.
Dacă ar fi să ne uităm la cifre, duelul intern de la Ferrari nu lasă loc de interpretări: scorul la calificări este 7-2 pentru Leclerc, iar la curse 7-1 tot pentru monegasc. Hamilton a fost, în mod constant, cel mai slab pilot dintre echipele de top în ultimele curse, cu excepția debutantului Antonelli și a unui Yuki Tsunoda aflat în criză de formă. Chiar și atunci când Ferrari a avut momente de strălucire, Hamilton a reușit să profite doar accidental – strategii inspirate sau noroc cu safety car, dar nimic sustenabil pe termen lung.
După 12 ani la Mercedes, unde relația cu Pete Bonington („Bono”) era aproape telepatică, Hamilton trebuie să se adapteze cu un nou partener, Ricardo Adami. Schimbul de replici de după Monaco („Are you upset with me or something?” – fără răspuns pe turul de răcire) sau nemulțumirea față de lipsa de informații despre poziția lui Leclerc arată o relație încă în căutarea unui ritm. Deși Hamilton a lăudat echipa în ansamblu, este clar că lipsa performanței amplifică tensiunile și nemulțumirile.
Niciun alt pilot subperformat nu suportă o presiune atât de mare precum Hamilton. Este cel mai titrat pilot din istorie, iar Ferrari și-a pus toate speranțele în el. Eșecul de a livra rezultate pune sub semnul întrebării nu doar forma lui Hamilton, ci și decizia managementului Ferrari de a investi masiv în el. John Elkann, șeful Ferrari, nu e interesat de nuanțe sau scuze tehnice ci vrea rezultate, iar presiunea coboară în cascadă până la nivelul echipei tehnice.
În plus, modelul de business al Formulei 1 – pentru care Ferrari și Hamilton reprezintă un magnet de audiență – adaugă un strat suplimentar de stres. Dar, poate cel mai mare critic al lui Hamilton rămâne chiar el însuși. A riscat totul cu transferul la Ferrari pentru a-și încerca norocul la titlul cu numărul opt, iar acum se vede prins într-o spirală descendentă care pare să nu aibă ieșire fără o schimbare radicală de filosofie tehnică sau o revelație personală.
Sezonul 2025 nu este, deocamdată, povestea de succes pe care și-o imaginau fanii Ferrari și Hamilton. Dimpotrivă, este un avertisment despre cât de greu este să fii la vârf într-un sport unde fiecare detaliu contează, iar adaptarea la schimbare poate face diferența între glorie și frustrare. Pentru Hamilton, miza nu mai este doar titlul mondial, ci și salvarea reputației și justificarea unei cariere legendare într-un context complet nou și nemilos.
Loading ...
