Cum l-a ”omorât” Roy Keane pe Haaland senior. ”La naiba cu el!”

Captură video cu intrarea lui Keane. E greu să te uiți la ea și după 20 de ani...

În septembrie 1997, Alf-Inge Haaland, tatăl vedetei de la Manchester City, pornește războiul cu faimosul Roy Keane. După patru ani, căpitanul lui Manchester îl accidentează dur. Unii spun că acela a fost finalul carierei sale, chiar dacă a mai continuat să joace…

Septembrie 1997, meci de Premier League, Leeds contra Manchester United. Roy Keane primește o pasă în adâncime, intră în careul advers, dar Alf-Inge Haaland, tatăl jucătorului de la Manchester City, Erling, e cu un cioc de barză înaintea sa. Irlandezul face un pas greșit, se prăbușește urlând de durere. Nu simulează, pentru că a doua zi comunicatul medical e dur: ruptură de ligamente, sezon terminat! Dar norvegianul nu știe asta, se duce, nervos către Keane și îi urlă deasupra capului că e un laș și că trișează. Coechipierii abia reușesc să-l domolească, în timp ce ”diavolul” țipă de durere. Cu toate acestea, are puterea să-i rețină chipul norvegianului…

”Ochi pentru ochi”

Anii se scurg. Patru mai mulți. Nordicul a trecut, între timp, la Manchester City. Aprilie 2001. Meci cu Manchester United. În primul moment în care prilejul se ivește, Roy Keane, care nu a uitat că a fost acuzat că a simulat atunci, are una dintre cele mai urâte intrări din istoria fotbalului: sus, pe genunchiul drept, cu crampoanele. ”Norocul” ”cetățeanului”, dacă se poate spune altfel, e că nu are piciorul pe pământ, e prins în aer. Căpitanul lui United e eliminat direct cu ”roșu”, trece pe lângă cel accidentat, dă senzația că vrea să-și ceară scuze, dar, de fapt, urlă la el, primește 5.000 de lire sterline amendă și o suspendare de trei partide. Din acel moment, Haaland senior nu mai încheie, niciodată, un meci de 90 de minute în Premier League și se retrage, prematur, la 30 de ani.

Am așteptat acest moment multă vreme. L-am lovit rău de tot, habar nu am pe unde era mingea. Ia de aici, nenorocitule, ca să nu mai îmi spui mine, vreodată, că simulez! M-am gândit doar atât: La naiba cu el! Tot ceea ce tu produci, se va întoarce împotriva ta! A fost o chestiune ochi pentru ochi

Mai mult, în autobiografia lui Keane, apărută un an mai tîrziu de la acel incident, irlandezul recunoștea că totul fusese premeditat și că asemenea unei hiene, așteptase momentul ”ideal”. A dat vina pe cel care a scris acele rânduri, spunând că fusese greșit înțeles, că traducerea s-a făcut după ureche, dar a mai primit 150.000 de lire sterline amendă și cinci etape suspendare. E momentul în care controversele pleacă la drum. Haaland nu mai stânge o partidă cap-coadă, e operat în acea vară, dar la genunchiul piciorului stâng, nu la cel lovit de Keane. Se retrăgea în 2003, fără a-și mai fi revenit, complet, niciodată! Avea doar 30 de ani, dar încă nu e clar dacă leziunea provocată de Roy Keane (care a ținut să ”țipe” mereu: ”Care accidentare, dacă el a putut continua meciul și a mai prins și o partidă cu Norvegia, la mijlocul săptămânii următoare?”) sau ceea ce-l sâcâia pe el la stângul l-au forțat să se retragă.

După apariția autobiografiei lui Keane, Haaland senior a încercat să-l dea în judecată pe Roy, spunând că totul a fost premediat, o acțiune gândită, nu un fault de joc, dar lucrurile au rămas neschimbate. După retragerea din 2003, a mai încercat, câteva meciuri, la Bryne FK 3, apoi la Rosseland…