Ultimul penalty al Iugoslaviei: „Am fi jucat semifinala Mondialului și poate s-ar fi amânat războiul!”

Un penalty apărat în duelul dintre Iugoslavia şi Argentina, de la Campionatul Mondial 1990/ FIFA

Pe 30 iunie 1990, Iugoslavia a întâlnit Argentina în sferturile de finală ale Cupei Mondiale din Italia. Balcanicii au rămas în zece oameni încă din minutul 31, după eliminarea lui Refik Šabanadžović, dar au făcut un meci imens. Cu o echipă în care se regăseau nume precum Prosinecki, Dragan Stojković sau Savicevic, au rezistat 120 de minute fără să primească gol, numai că au pierdut apoi la loviturile de departajare.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Deși Diego Maradona a ratat de la punctul cu var, sud-americanii s-au impus cu 3-2. Faruk Hadžibegić a irosit penalty-ul decisiv pentru Iugoslavia, iar semnificația acelui moment de la Florența a depășit granițele sportive. În 2016, a apărut chiar o carte intitulată sugestiv „Ultimul penalty al Iugoslaviei”, sub semnătura jurnalistului Gigi Riva, volum care leagă, metaforic, acea execuție de căderea unei întregi națiuni.

„Dacă aș fi transformat penalty-ul, poate s-ar fi amânat războiul!”

Faruk Hadžibegić, bosniac de loc din Sarajevo, era un fundaș central solid și experimentat, care evolua în Franța, la Sochaux. În acea zi de 30 iunie 1990, a ezitat serios în momentul în care a fost desemnat să execute ultimul penalty în fața Argentinei. De fapt, nu a vrut să bată deloc, doar că antrenorul Ivica Osim a insistat.

Duel în meciul dintre Iugoslavia şi Argentina, de la Campionatul Mondial 1990/ FIFA

Hadžibegić a executat în stânga portarului Sergio Goycochea, dar argentinianul l-a „ghicit” și a parat șutul. Ratarea și implicit eliminarea din competiție a echipei sale l-a marcat profund pe apărătorul iugoslav. „Dacă aș fi transformat acel penalty, am fi jucat semifinala Campionatului Mondial. Nu vreau să sune pretențios, dar cred că o calificare a noastră ar fi amânat războiul care a urmat”, spunea Faruk, în presa din Bosnia.

● World Cup 2026 va avea loc în perioada 11 iunie – 19 iulie şi va fi transmis exclusiv în Universul Antena.

Reclamă

Eșecul cu Argentina, începutul sfârșitului pentru Iugoslavia

Pe atunci, echipa din Iugoslavia era formată dintr-un mix de sârbi, croați, bosniaci, sloveni și muntenegreni, cu toții uniți pentru o singură națiune. Potrivit lui Hadžibegić, după acel meci cu Argentina, lucrurile au început să se înrăutățească atât în Iugoslavia, cât și în sânul echipei naționale. Conflictul mocnea oricum de mult timp, ce e drept, dar fundașul credea că o victorie în fața lui Maradona & Co ar fi calmat situația, fie și pentru o vreme.

Așa însă, pentru Iugoslavia a început căderea. Apăruseră deja conflictele interetnice, iar tensiunile dintre sârbi și croați erau tot mai apăsate. De altfel, în 1991, Croația și Slovenia și-au declarat ambele independența, iar fotbaliștii din aceste țări n-au mai jucat pentru Iugoslavia.

Iugoslavia - Argentina — Iugoslavia – Argentina, la Campionatul Mondial 1990/ FIFA

Eroul Hadžibegić

Apoi, în aprilie 1992 a început războiul și în Bosnia, cu asediul din Sarajevo. Orașul a fost bombardat și complet izolat, cetățenii au rămas fără apă și electricitate, iar Faruk Hadžibegić a intervenit eroic pentru ai săi. A salvat atunci 22 de persoane, pe care le-a adus chiar la el acasă, la Sochaux.

„Au fost oaspeți în casa mea timp de doi ani. Cinci femei, 11 copii… Am scos de acolo soțiile și copiii foștilor mei colegi. Sunt recunoscător cunoștințelor mele din Franța pentru că m-au ajutat. Acum, când văd refugiați în Franța, îmi dau seama că vin aici din cauza politicii, nu de altceva”, povestea fostul fundaș al Iugoslaviei.

Iugoslavia n-a mai ajuns la Euro 92

Cât despre Iugoslavia, echipa n-a mai rezistat decât până în martie 1992, când a jucat ultimul ei meci, un amical cu Olanda. Deși s-au calificat fără emoții la Campionatul European din 1992, balcanicii n-au mai ajuns acolo. În mai 1992, în contextul bombardamentelor din Sarajevo, orașul său natal, selecționerul Ivica Osim și-a dat demisia.

Cu zece zile înainte de Euro 92, când jucătorii erau deja în cantonament, Iugoslavia a fost exclusă de la turneu. În locul ei, a fost invitată Danemarca, echipa care terminase pe locul al doilea în grupă preliminară. Culmea, danezii aveau să câștige trofeul. Lucru care, cine știe?!, poate că nu s-ar fi întâmplat dacă Faruk Hadžibegić ar fi transformat acel „ultim penalty al Iugoslaviei”, pe 30 iunie 1990, la Florența.