În sezonul 2026 urmează să fie introduse noi reglementări privind motoarele. Noile propulsoare vor produce în continuare peste 750 kW, dar puterea va proveni din surse diferite. Configurația motorului cu combustie internă va fi aceeași ca în 2025: turbo V6 de 1,6 litri. Componenta MGU-H (Motor Generator Unit – Heat), care convertește energia obținută din căldură în energie electrică, va fi însă interzisă. În același timp, puterea MGU-K (Motor Generator Unit – Kinetic), care convertește energia din frânare în energie electrică, va crește de la 120 kW la 350 kW.
Puterea unității care funcționează prin combustie internă va scădea de la 630 kW la 400 KW. Așadar, de la o proporție de putere generată din combustie internă de 100% se va trece la o proporție de 55%-45% între combustie internă-electric. De asemenea, unitățile de propulsie vor utiliza un combustibil complet sustenabil dezvoltat de Formula 1.
Nimeni, nimic, dar șeful FIA are o idee
Acesta era planul până în urmă cu câteva săptămâni. La sfârșitul lunii februarie, președintele FIA, Mohammed Ben Sulayem, a sugerat însă schimbarea schimbării. Propunerea lui, în mare, a fost revenirea la motoarele normal aspirate V10, care au dispărut din F1 în 2005, dar care să folosească combustibil integral sustenabil. Principalul motiv invocat era posibilitatea atragerii mai multor producători de motoare în competiție. Motoarele V10 normal aspirate ar fi, de asemenea, mult ieftin de produs. Majoritatea piloților susțin aceste propulsoare, printre care Leclerc, Verstappen și Hamilton.
Harta puterii în F1
În prezent, există patru motoriști în F1: Mercedes, Honda, Ferrari și Renault. Renault, care echipa monoposturile Alpine, a anunțat însă că se va retrage la finele acestui an. Honda își anunțase retragerea, dar când regulile pentru 2026 au fost finalizate, și-a anunțat revenirea. Alături nu de Red Bull – înțelegerea team-ului austriac expiră la finele acestui sezon -, ci de Aston Martin. În 2026, vor fi cinci motoriști: Mercedes, Honda, Ferrari, Red Bull Powertrains (propulsoare fabricate de Red Bull, cu asistența Ford) și noua intrată Audi, care va prelua echipa Sauber.
Ședința din Bahrain
Vineri, înaintea cursei din Bahrain, a fost o ședință cu reprezentanții echipelor și producătorilor de motoare care vor participa în 2026. Au fost mai multe variante puse în discuție. Orice modificare, pentru a fi adoptată, avea nevoie de patru voturi din cele cinci aparținându-le motoriștilor. Conform Auto, Motor und Sport, o variantă era să se continue cu actuala configurație până în 2028, apoi, din 2029, să fie introduse motoare V10. O alta era amânarea introducerii motoarelor hibride. O a treia: introducerea motoarelor hibride în 2026, înlocuite apoi de cele V10 cu combustie internă din 2029. S-a mai discutat introducerea motoarelor hibride în 2026, așa cum era stabilit, dar cu o pondere nu de 55%-45%, ci de 70%-30% sau de 80%-20% în favoarea propulsoarelor cu combustie internă. S-a mai pus în discuție și revenirea la sistemele KERS, un precursor al MGU-K, la pachet cu o configurație V8. Acestea sunt sisteme de înmagazinare a energiei din frânare și au fost folosite în câteva sezoane din anii 2000 și 2010.
Cum au votat cei 5 motoriști
Cum s-au poziționat cei cinci producători de motoare față de aceste propuneri? Evident, Audi și Mercedes au votat împotrivă. Audi, de pildă, nu are un motor care să funcționeze potrivit actualelor reguli, întrucât s-a pregătit pentru regulile de la anul. Așadar, Audi a fost clar împotrivă. Cei de la Mercedes s-au poziționat undeva la mijloc, dar au votat pentru status-quo. Există informații că propulsorul lor pregătit pentru 2026 este mult mai bun decât cele ale competitoarelor. Exact cum s-a întâmplat după schimbarea de reguli din 2014, cu introducerea turbinelor și a motoarelor hibride, care a dus la o dominație Mercedes, materializată prin opt titluri la constructori consecutive și la șapte titluri la piloți consecutive.
Ferrari și Red Bull nu prea agreează noile reguli
Ferrari și RBPT au votat pentru revenirea la propulsoare V10. Honda a avut o poziție ușor neclară. Unii au speculat că japonezii ar fi puțin în urmă cu dezvoltarea motoarelor hibrid, de aceea o amânare nu le-ar fi prins rău. Cert e că Honda a votat totuși împotriva schimbării. Honda și Audi sunt cei mai mari suporteri ai ”electrificării”, deoarece mașinile electrice sunt o parte importantă din strategia celor doi producători.