Ştefan Iovan şi-a strigat durerea după moartea lui Helmut Duckadam: „Sacrificiile lasă urme! O pierdere imensă”
De Iulian Focșăneanu
Publicat: 2.12.2024, 15:00
Ştefan Iovan şi-a strigat durerea după moartea lui Helmut Duckadam
Ştefan Iovan, în timpul unui eveniment de pe stadionul Steaua / Hepta
Ştefan Iovan a început să plângă şi şi-a strigat durerea după moartea fostului său coechipier de la Steaua, Helmut Duckadam. „Eroul de la Sevilla” a încetat din viaţă în spital, la vârsta de 65 de ani.
Iovan şi-a stăpânit cu greu lacrimile în momentul în care a aflat vestea tragică. „A fost un coleg extraordinar şi un fotbalist imens!”, a spus fostul fundaş din Ghencea.
Ştefan Iovan, lacrimi şi durere după moartea lui Helmut Duckadam
„Am auzit de nenorocirea care s-a întâmplat. Dumnezeu să-l odihnească. Dumnezeu să-l ierte. E o pierdere imensă pentru noi ca colegi, pentru sport în general. El a fost un om care a muncit şi a făcut realizări măreţe.
Prin muncă a realizat minuni. A fost un om care s-a născut să fie mare şi să lase ceva în urmă (n.r. plânge la telefon). Avea ambiţia de a fi cel mai bun. Când nu am fost noi, a fost el. Şi noi l-am salvat pe el de foarte multe ori. El a rămas atunci pe ultima sută de metri şi a rezolvat-o cu brio apărând 4 penaty-uri. Un coleg extraordinar, un fotbalist imens, un portar imens. Un familist convins, un tată deosebit. Numai cuvinte de laudă (n.r. plânge şi îi tremură vocea).
(Sunt lacrimi pentru faptul că aţi pierdut un om drag?) Nu e primul, dar Dumnezeu probabil că a făcut să se întâmple aşa.
E al treilea (n.r. care moarte din echipa de aur a Stelei). Am fost puţini şi ne împuţinăm. Să nu ne mai supărăm, să nu ne mai enervăm. Noi am făcut nişte sacrificii să devenim cei mai buni. Sacrificiile astea lasă urme.
Nu e rost acum să discutăm despre astea cu Steaua, cu foştii, cu actualii. A fost şi la Gigi Becali, a fost şi la noi. Nu cred că îşi are rostul. Nu ştiu de ce cineva îşi doreşte să nu mai avem istoria pentru care am muncit foarte mult să o avem. Asta mă doare cel mai mult!„, a declarat Ştefan Iovan pentru AS.ro.
Helmuth Duckadam a murit la 65 de ani
”Acum am auzit că a murit unul dintre bunii mei prieteni. Un fost foarte bun coleg, fost foarte bun fotbalist. Este singurul român din Guiness Book. La doar 65 de ani s-a stins Helmuth Duckadam, cel care a reuşit să facă o ţară fericită. Am vorbit acum o săptână, când erai vesel. Te-ai dus prea repede, prea repede, prietene. Dumnezeu să te odihnească! Ai fost un familist convins, un om generos, ai ajutat pe toată lumea atât cât ai putut. Drum lin, prietene”, a afirmat Marcel Puşcaş, într-un video pe care l-a postat pe pagina sa de Facebook.
Ultima intervenţie la Digi Sport, unde a fost colaborator în ultimii ani, a fost pe 28 noiembrie, când a intervenit telefonic înainte de partida FCSB – Olympiacos 0-0, din Liga Europa.
În vară, fostul sportiv a fost operat pe cord deschis şi, ulterior, a dezvăluit că lua zilnic între 18 şi 22 de pastile, iar costul anual al medicamentelor era cuprins între 5.000 şi 8.000 de euro, notează digisport.ro.
Născut pe 1 aprilie 1959 la Semlac, judeţul Arad, Helmuth Duckadam a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 cu Steaua şi a fost de două ori campion al României, în 1985 şi 1986.
El a făcut primii paşi în fotbal la echipa Semlecana, iar în 1974 a ajuns la Şcoala Sportivă Gloria Arad. Trei ani mai târziu, a debutat ca portar la Constructorul Arad, în Divizia C, pentru ca peste un an să fie transferat de UTA, echipă la care şi-a făcut apariţa în prima divizie pe 17 septembrie 1978, într-un meci pierdut în deplasare cu CS Târgovişte.
După patru sezoane la UTA, Duckadam a fost transferat de Steaua Bucureşti. A fost supranumit „Eroul de la Sevilla”, după ce în finala Cupei Campionilor Europeni cu FC Barcelona a apărat toate cele patru lovituri de departajare, executate de Alexanco, Pedrazza, Alonso şi Marcos. Performanţa reuşită de Helmuth Duckadam pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan din Sevilla este înscrisă în Cartea Recordurilor.
În acelaşi an în care a câştigat Cupa Campionilor, Duckadam a suferit o operaţie la braţul drept care l-a forţat să se retragă din activitate, la vârsta de 27 de ani.
În total, are 133 de apariţii în Divizia A, 13 în Cupa României şi nouă în Cupa Campionilor Europeni. La echipa naţională a României a avut două selecţii.
