Adrian Georgescu, despre cele mai ciudate reguli din Formula 1
De Adrian Georgescu
Publicat: 6.11.2024, 8:00
Actualizat: 6.11.2024, 13:26
Care sunt cele mai ciudate reguli din Formula 1? Am văzut în Marele Premiu al Braziliei cum o prevedere regulamentară discutabilă poate schimba radical soarta unei curse. Este vorba de regula care spune că, în regim de steag roșu, când cursa este oprită, piloții au voie să schimbe cauciucurile la boxe. În această situație, așa cum a fost în Brazilia, piloții care au schimbat deja pneurile sunt dezavantajați (a fost cazul lui Russell și Norris), iar cei care nu au făcut-o (Verstappen, Ocon, Gasly etc…) primesc un fel de intrare la boxe cadou.
Chestiunea a fost mereu amplu dezbătută de către fanii Formulei 1. Sunt argumente valide și pro, și contra. Nu e însă singura regulă din F1 ciudată sau contradictorie. Vă mai prezentăm câteva.
2014. Punctaje duble în ultimul Mare Premiu
Gazda ultimului Mare Premiu din calendar are această problemă: în cam 90% din cazuri respectiva cursă nu mai prezintă interes pentru stabilirea pilotului și a echipei campioane. Dar și când se întâmplă să fie cursa decisivă, cum a fost în Abu Dhabi, în 2021, aceasta are o audiență imensă și rămâne una legendară.
Totuși, decizia care a fost luată în 2014, anume ca punctele acordate în ultimul Mare Premiu din an să se dubleze, a fost una extrem de bizară. Argumentul invocat atunci a fost pentru a se dinamiza competiția și a se mări interesul pentru F1. Lewis Hamilton a câștigat atunci cursa din Abu Dhabi și a obținut 50 de puncte, aproape dublu față de câte a obținut Nino Farina în întregul sezon 1950, primul din istoria F1.
Din 2015 s-a renunțat la această măsură.
1981. Gardă la sol minimă de 6 centimetri
La sfârșitul anilor 70, echipa Lotus a construit primele monoposturi care foloseau efectul de sol. Prin apropierea podelei de asfalt, era creată o forță de sucțiune mare, permițând atingerea unor viteze foarte mari în viraje, ceea ce devenea foarte periculos. Cele mai importante părți care creau efect de sol erau pereții laterali ai monopostului – denumiți popular “fuste” –, care coborau până aproape de pistă.
Efectul de sol trebuia interzis, căci acele viteze, în acele vremuri, erau periculoase. Modul în care a fost reglementată interzicerea sa a fost însă caraghios. Garda la sol putea fi controlată doar la standuri, în repaus, nu și în timp ce mașina rula pe pistă. Ca urmare, directorul tehnic Gordon Murray (Brabham) a născocit un sistem hidraulic care putea controla înălțimea acestor fuste. Astfel, la boxe mașina avea o gardă la sol de peste 6 centimetri, regulamentară, dar cum intra pe pistă pilotul acționa un mâner și cobora fustele, pentru mărirea apăsării aerodinamice.
În 1982, s-a renunțat la această regulă. Mărirea vitezelor grație (și) folosirii efectului de sol a dus însă la câteva accidente mortale, astfel încât folosirea efectului de sol a fost interzisă în 1983.
2016. Fără asistență tehnică prin radio
Ideea era respectarea până în pânzele albe a punctului din regulament care spune că “pilotul trebuie să controleze mașina fără niciun ajutor”.
La cursa din Silverstone din 2016, Rosberg a fost asistat prin radio să rezolve o situație din cockpit (viteza a șaptea nu mai funcționa). S-a considerat că ajutorul primit a fost prea mare, deci a fost interzisă asistența tehnică oferită prin radio piloților, cu excepția cazurilor în care era o chestiune de siguranță.
S-a ajuns la situații ridicole, precum cea în care Hamilton a avut o problemă tehnică la Baku, iar cei de la boxe nu-i spuneau pe ce buton treabuia să apese. “Am să apăs pe rând fiecare buton” spunea Hamilton. “Ăăă…, nu te sfătuim să faci asta” răspundeau cei de la boxe. Sau a fost cazul lui Button, care, în Ungaria, a avut o problemă cu frânele, și a primit o penalizare drive-through, deși se îndrepta către boxe să beneficieze acolo de asistență tehnică.
Apa, prosoapele, covorul și șampania
Ați putea crede că, după sfârșitul cursei, regulile încetează să fie atât de stricte. De fapt, chiar și atunci multe chestiuni sunt stipulate foarte clar. De pildă, în spațiul denumit “unilateral room”, unde primii trei piloți clasați în cursă petrec puțin timp înaintea urcării pe podium, se află exact trei sticle cu apă (fără etichetă) și trei prosoape.
Podiumul și treptele podiumului trebuie acoperite cu un covor de culoare verde sau albastru închis. Pe podium, dușul cu șampanie trebuie însoțit de muzică și nu poate începe până ce oficialitățile care au decernat premiile nu părăsesc spațiul respectiv.
2005. Un singur set de pneuri pentru calificări și cursă
A fost o regulă făcută special să stopeze dominația celor de la Ferrari. Echipa italiană obținuse în ultimele cinci sezoane toate titlurile la constructori și piloți. Excepție erau cursele disputate pe suprafață udă.
Pe atunci, cei de la Bridgestone se specializaseră în fabricarea unor gume moi. Acestea trebuiau însă schimbate cel puțin o dată în timpul cursei. De obicei, cei de la Ferrari, care foloseau anvelope Bridgestone, aveau o strategie favorită: plecau cu puțin combustibil în mașini. Grație greutății mai mici și pneurilor mai aderente, aveau o viteză superioară adversarilor. Recuperau astfel pe pistă timpul pierdut cu intrările la boxe. Schimbarea de regulament i-a dezavantajat clar pe cei de la Bridgestone, care au câștigat o singură cursă. A fost cea de la Indianapolis, la care au participat doar mașini echipate de respectivul producător.
S-a renunțat la această regulă după un singur sezon.
În timpul neutralizării, se poate depăși în zona boxelor
Punctul 55.8 din Regulamentul sportiv stipulează faptul că, în timpul prezenței pe circuit a mașinii de siguranță, un pilot nu poate depăși. Sunt opt excepții de la această regulă. Cea de la punctul f este cea mai interesantă. Ea spune că se poate totuși depăși în zona boxelor. Adică, exact acolo unde te-ai aștepta să nu se poate depăși. Bineînțeles, depășirea trebuie făcută ținând cont de limitarea de viteză din aceste zone (60 sau 80 kilometri pe oră).
Asta a făcut Sebastian Vettel la Marele Premiu al Chinei din 2016.