Mesajul lui Dan Şucu, în ziua în care Rapid a împlinit 101 ani de la înfiinţare: „Cu ajutorul nostru, cel mai puternic club!”

Mesajul lui Dan Şucu, în ziua în care Rapid a împlinit 101 ani de la înfiinţare

Dan Şucu, la AS.ro LIVE

Acesta este mesajul lui Dan Şucu, în ziua în care Rapid a împlinit 101 ani de la înfiinţare. Patronul clubului din Giuleşti a avut o reacţie pe reţelele sociale.

Este zi de sărbătoare la Rapid, iar omul de afaceri care este acţionar majoritar a avut o urare pentru fanii alb-vişinii.

Mesajul lui Dan Şucu, în ziua în care Rapid a împlinit 101 ani de la înfiinţare

„De 25 iunie, la mulţi ani Rapid, la mulți ani tuturor Rapidiștilor! Un club cu o asemenea tradiție, 101 ani, dar în același timp tânăr, și de ce nu, cu ajutorul nostru, al tuturor, cel mai puternic. La mulți ani!„, a fost mesajul transmis de Dan Şucu pe contul de Facebook al Rapidului.

Tot astăzi este ziua de naştere a noului antrenor al Rapidului, Neil Lennon. Antrenorul nord-irlandez împlineşte 53 de ani.

Rapid s-a înfiinţat pe 25 iunie 1923 şi are în palmares trei titluri de campioană a României (1967, 1999, 2003). Echipa din Giuleşti a cucerit şi 13 trofee ale Cupei României, ultimul în 2007.

Rapid, 101 de ani de la înfiinţare

Istoria clubului Rapid Bucureşti începe în ziua de 25 iunie 1923, când, într-o sală a şcolii primare din cartier, lucrătorii de la Atelierele Griviţa (cunoscuţi, în acea vreme, sub denumirea de „ciocănari”) au pus bazele „Asociaţiei Generale Sportive şi Culturale CFR” (AGSC-CFR), potrivit site-ului www.fcrapid.ro.

Din primul comitet au făcut parte: maistrul Teofil Copaci (devenit preşedintele asociaţiei), strungarii Grigore Grigoriu (devenit primul căpitan al echipei), Dumitru Constantinescu, Geza Ginzer, Tudor Petre şi Franz Hladt, menţionează pagina de Facebook a FC Rapid 1923.

Echipa s-a constituit în luna septembrie, după fuzionarea celor de la „Ateliere” cu cei de la „Excelsior” (care reprezenta cartierul muncitoresc „Steaua” şi care-i avea în frunte pe Emil Dobrescu, V. Constantinescu, Gh. Mărculescu, D. Itu) şi a închiriat terenul CAB de la Şosea, pentru antrenamente şi jocuri. Primele echipamente au fost confecţionate din pânză vişinie în casa lui Grigore Grigoriu, iar ghetele cu crampoane recondiţionate din bocancii uzaţi de la Ateliere.

De-a lungul vremii, clubul Rapid Bucureşti s-a impus printre cele mai valoroase organizaţii sportive din ţară. Denumirile anterioare ale clubului au fost: „CFR” (1923-1936); „Rapid” (1936-1946); „CFR” (1946-1949); „Locomotiva” (1949-1958); „Rapid” (din 1958 şi în prezent).

Prin anul 1922 exista o echipă de fotbal care se antrena şi juca la „Rampa Militari”, pe locul unde se află în prezent Gara Basarab. Câţiva dintre jucătorii acelei echipe (Tudor Stan, Tudor Petre, Gheorghe Florescu, Gogu Alexandru) aveau să facă parte şi din formaţia născută în iunie 1923 în cartierul Griviţa. O altă echipă, Excelsior, activa în cartier. Jucătorii de la „Rampa Militari” şi de la „Excelsior” (Emil Dobrescu, Vasile Constantinescu, Gheorghe Mărculescu, Dumitru Itu) au venit la noua echipă CFR Bucureşti, care l-a ales ca preşedinte pe maistrul Teofil Copaci, iar căpitan al echipei pe strungarul Grigore Grigoriu. Secretar al clubului a fost numit inginerul Aurel Fotiade.

În toamna anului 1923, CFR a debutat în campionatul districtual al Bucureştiului. Pe 28 octombrie 1923, echipa joacă primul său meci, împotriva celor de la Unirea Timişoara, pe care îl pierde cu 8-4. Al doilea meci, disputat peste zece zile, a fost împotriva Gloriei Arad, pierdut şi acesta cu 2-1. Echipa a fost exclusă pe 25 ianuarie 1925, pentru neprezentarea la unele meciuri. Cauzele absenţelor au fost lipsa echipamentului şi imposibilitatea de a aduna 11 jucători.

Începând cu 1926, CFR Bucureşti a activat în Categoria a doua a campionatului Capitalei. În 1928, CFR Bucureşti a câştigat competiţia, dar a pierdut „barajul” de promovare în „Promoţie”, unde a ajuns un an mai târziu. În 1931, CFR a intrat în lumea bună a fotbalului bucureştean, obţinând dreptul de a juca în Categoria „Onoare”. Rezultatele excelente ale feroviarilor aveau să-i propulseze apoi până în Divizia Naţională, sistemul divizionar care a luat fiinţă în vara anului 1932.

În toată această perioadă, din conducerea echipei au făcut parte: Teofil Copaci, Grigore Grigoriu, Bozie Codreanu, iar din lotul de jucători: Stănică, Tudor, Molnar, Ştefănescu, Foran, Leoveanu, Constantinescu, Fetzko, Georgescu, Hladt, Geza, Weiss, Albert, Block, Filip, Itu I, Itu II, Pîrvulescu, Cichi, Schileriu, Svetcovschi, Oros, Ujlaki, Pop, Dobrescu I, Kelemen, Vlaiculescu, Ispas, Vintilescu, Petrovici etc.

Debut în Divizia A, în 1932-1933

În sezonul 1932-1933, echipa se înscrie în Divizia A, primul sezon al competiţiei în sistem divizionar. Primul meci a fost cel cu Ripensia Timişoara, disputat la 11 septembrie 1932 şi câştigat cu scorul de 3-2. Primul marcator al CFR-ului de atunci în Divizia A a fost Francisc Boroş. Locurile ocupate în clasament în cele nouă ediţii organizate înaintea celui de-al Doilea Război Mondial au fost: 2 în seria I (1932-1933), 4 în seria I (1933-1934), 10 (1934-1935), 7 (1935-1936), 2 (1936-1937), 1 în seria I (1937-1938), 6 (1938-1939), 2 (1939-1940), 2 (1940-1941). În această perioadă (1932-1941), din conducerea clubului au făcut parte: V. Blaj, V. Badiu, Costică Bauer, iar ca antrenori au fost Kruger, Huniade, Wana, Konrad, Schaffer şi Ştefan Auer.

Rapid, 100 de ani de la înfiinţare! În anul 1936, echipa îşi schimbă denumirea în Rapid Bucureşti, fiind luată ca model formaţia austriacă Rapid Viena. În sezonul competiţional 1937-1938 echipa se califică în finala campionatului naţional, după ce încheie seria pe locul 1. Finala este jucată împotriva Ripensiei Timişoara, pierzând în ambele manşe cu 0-2. În perioada interbelică, formaţia feroviară s-a numărat printre echipele de top ale României, câştigând şapte Cupe ale României. Prima a fost adjudecată la 6 iunie 1935, în finala cu Ripensia câştigată cu scorul de 6-5, echipa CFR-ului era formată din: Theimler – Roşculeţ, Ujlaki – Vintilă, Wetzer II, Cuedan – Georgescu, Barbu II, Strock, Medve, Attila. Între 1937 şi 1942 cucereşte de şase ori consecutiv Cupa României, record neatins de altă echipă românească până în prezent. În 1940, Rapid este prima echipă de fotbal din România care a reuşit calificarea în finala unei cupe europene, Cupa Europei Centrale, nedisputată din cauza izbucnirii războiului. După ce trecuse de Hungaria FC MTK în sferturi şi de Gradanski Zagreb în semifinale, feroviarii ar fi trebuit să-i întâlnească în finală pe cei de la Ferencvaros TC Budapesta.

După război, în 1950 (când federaţia română de fotbal copiază sistemul sovietic, cu turul primăvara şi returul toamna, în acelaşi an), echipa îşi schimbă denumirea în Locomotiva Bucureşti, pe care o va păstra timp de opt ani. În acest interval, echipa a retrogradat de două ori (1951 şi 1954) în eşalonul secund. În vara lui 1958, echipa îşi schimbă (de data asta definitiv) numele, revenind la cel de Rapid, purtat şi între anii 1936 şi 1944. La exact 29 de ani de la ultima aventură în Divizia B, Rapid a retrogradat din nou (1973-1974), petrecând tot un singur un an în eşalonul doi. După alţi doi ani, a urmat cea mai neagră perioadă din istorie (1977-1983), cu şase campionate la rând jucate în Divizia B.

Rapid, 101 de ani de la înfiinţare! În 1992, a luat fiinţă UFC (Uniunea Fotbal Club) Rapid Bucureşti

În 1992, secţia de fotbal a clubului s-a desprins de restul secţiilor sportive şi a luat fiinţă, astfel, UFC (Uniunea Fotbal Club) Rapid Bucureşti, structură care a figurat până în 2001, când s-a transformat în asociaţie non profit, cu denumirea de AFC (Asociaţia Fotbal Club) Rapid Bucureşti.

A fost cea mai prolifică perioadă din istoria clubului intrat sub patronajul omului de afaceri George Copos: titluri naţionale (1999, 2003), Cupe ale României (1998, 2002, 2006, 2007), Supercupe ale României (1999, 2002, 2003, 2007), şapte plasări pe podiumul primului eşalon (de trei ori locul II – 1998, 2000 şi 2006, de patru ori locul III – 1996, 2002, 2004, 2005), Cupa Ligii (1994), calificare în sferturile de finală ale Cupei UEFA (2006). Societatea s-a transformat în vara lui 2006, când s-a înfiinţat SC FC Rapid Bucureşti SA, societate comercială pe acţiuni având ca principal obiect de activitate crearea unui climat de performanţă pentru echipa de fotbal.

În decembrie 2012, clubul a declanşat procedura de intrare în insolvenţă, iar, în vara lui 2013, George Copos s-a retras şi i-a cedat acţiunile lui Adrian Zamfir. Peste doar un an, clubul a fost preluat de Valerii Moraru. Echipa a intrat într-un declin accentuat şi, în 2013, a fost trimisă de TAS (Tribunalul de Arbitraj Sportiv) în Liga a doua, pe criterii financiare, după ce disputase, totuşi, un baraj (câştigat cu 2-1 în faţa Concordiei Chiajna) şi primele două runde ale Ligii I. A revenit imediat în prima divizie, dar, în 2015, a retrogradat pentru a şaptea oară în eşalonul secund.

În mai 2016, Rapid a sărbătorit promovarea în Liga 1, dar la 14 iunie, justiţia a pronunţat falimentul clubului, în primă instanţă. În cele din urmă, falimentul a fost pronunţat definitiv la 14 decembrie 2016. Începea anul cel mai negru din istoria rapidistă, arată site-ul www.fcrapid.ro. Din toamna anului 2016, două proiecte, Asociaţia Fotbal Club Rapid şi Clubul Sportiv Mişcarea CFR, au încercat să ţină în viaţă spiritul rapidist, în Liga a cincea a Municipiului Bucureşti. La sfârşitul sezonului, ambele grupări au reuşit promovarea în Liga a IV-a.

În vara anului 2017, în parteneriat cu Primăria Sectorului 1, a fost lansat proiectul Academia Rapid, echipa fiind înscrisă în Liga a IV-a. Academia Rapid a licenţiat dreptul de folosire a mărcii şi şi-a anunţat hotărârea de a participa la licitaţia pentru adjudecarea acesteia. Proiectul a fost sprijinit de comitetul de susţinere financiară a Clubului Sportiv Mişcarea CFR Bucureşti, nu însă şi de Asociaţia Fotbal Club Rapid. Contractul de licenţiere a mărcii dă dreptul Academiei Rapid să folosească sigla, culorile şi denumirea brandului „Rapid”, reprezentând modalitatea legală de reprezentare în competiţiile sportive a echipei de fotbal Rapid, menţionează sursa citată mai sus.

În vara anului 2021, FC Rapid a revenit, după şase ani de absenţă, pe prima scenă a fotbalului românesc.