Rapid, 100 de ani de la înfiinţare! Totul a început într-o şcoală primară cu „ciocănarii” de la Atelierele Griviţa

De-a lungul vremii, clubul Rapid Bucureşti s-a impus printre cele mai valoroase organizaţii sportive din ţară. Denumirile anterioare ale clubului au fost: „CFR” (1923-1936); „Rapid” (1936-1946); „CFR” (1946-1949); „Locomotiva” (1949-1958); „Rapid” (din 1958 şi în prezent).

În 1923, CFR Bucureşti a debutat în campionatul districtual al Bucureştiului

Prin anul 1922 exista o echipă de fotbal care se antrena şi juca la „Rampa Militari”, pe locul unde se află în prezent Gara Basarab. Câţiva dintre jucătorii acelei echipe (Tudor Stan, Tudor Petre, Gheorghe Florescu, Gogu Alexandru) aveau să facă parte şi din formaţia născută în iunie 1923 în cartierul Griviţa. O altă echipă, Excelsior, activa în cartier. Jucătorii de la „Rampa Militari” şi de la „Excelsior” (Emil Dobrescu, Vasile Constantinescu, Gheorghe Mărculescu, Dumitru Itu) au venit la noua echipă CFR Bucureşti, care l-a ales ca preşedinte pe maistrul Teofil Copaci, iar căpitan al echipei pe strungarul Grigore Grigoriu. Secretar al clubului a fost numit inginerul Aurel Fotiade.

În toamna anului 1923, CFR a debutat în campionatul districtual al Bucureştiului. Pe 28 octombrie 1923, echipa joacă primul său meci, împotriva celor de la Unirea Timişoara, pe care îl pierde cu 8-4. Al doilea meci, disputat peste zece zile, a fost împotriva Gloriei Arad, pierdut şi acesta cu 2-1. Echipa a fost exclusă pe 25 ianuarie 1925, pentru neprezentarea la unele meciuri. Cauzele absenţelor au fost lipsa echipamentului şi imposibilitatea de a aduna 11 jucători.

Începând cu 1926, CFR Bucureşti a activat în Categoria a doua a campionatului Capitalei. În 1928, CFR Bucureşti a câştigat competiţia, dar a pierdut „barajul” de promovare în „Promoţie”, unde a ajuns un an mai târziu. În 1931, CFR a intrat în lumea bună a fotbalului bucureştean, obţinând dreptul de a juca în Categoria „Onoare”. Rezultatele excelente ale feroviarilor aveau să-i propulseze apoi până în Divizia Naţională, sistemul divizionar care a luat fiinţă în vara anului 1932.

În toată această perioadă, din conducerea echipei au făcut parte: Teofil Copaci, Grigore Grigoriu, Bozie Codreanu, iar din lotul de jucători: Stănică, Tudor, Molnar, Ştefănescu, Foran, Leoveanu, Constantinescu, Fetzko, Georgescu, Hladt, Geza, Weiss, Albert, Block, Filip, Itu I, Itu II, Pîrvulescu, Cichi, Schileriu, Svetcovschi, Oros, Ujlaki, Pop, Dobrescu I, Kelemen, Vlaiculescu, Ispas, Vintilescu, Petrovici etc.

În vara anului 2017, în parteneriat cu Primăria Sectorului 1, a fost lansat proiectul Academia Rapid, echipa fiind înscrisă în Liga a IV-a. Academia Rapid a licenţiat dreptul de folosire a mărcii şi şi-a anunţat hotărârea de a participa la licitaţia pentru adjudecarea acesteia. Proiectul a fost sprijinit de comitetul de susţinere financiară a Clubului Sportiv Mişcarea CFR Bucureşti, nu însă şi de Asociaţia Fotbal Club Rapid. Contractul de licenţiere a mărcii dă dreptul Academiei Rapid să folosească sigla, culorile şi denumirea brandului „Rapid”, reprezentând modalitatea legală de reprezentare în competiţiile sportive a echipei de fotbal Rapid, menţionează sursa citată mai sus.

În vara anului 2021, FC Rapid a revenit, după şase ani de absenţă, pe prima scenă a fotbalului românesc.

Rapid, 100 de ani de la înfiinţare! Secţiile sportive ale clubului Rapid

Pe parcursul anilor, peste 25 de secţii pe ramuri sportive au funcţionat în cadrul clubului Rapid, menţionează „Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România” – Volumul III (Ed. Aramis, Bucureşti, 2002). Realizările şi denumirile pe care le-au purtat unele secţii sunt o expresie a evoluţiei organizatorice a clubului. În prima etapă, AGSC-CFR, concepută ca organizaţie generală, cu secţii centrale, reprezentative, a evoluat în strânsă legătură cu structurile profesionale ale domeniului, care au preluat, susţinut şi dezvoltat unele ramuri de sport, echipe sau sportivi (Atelierele Griviţa, Gara de Nord, MCF (mişcarea cale ferată), Bucureşti-Triaj, Institutul de Căi Ferate – ICF). După 1949, ASC „Locomotiva” funcţiona în sistemul sindicatelor şi reprezenta trei ramuri – CFR, PTT şi Transporturile Navale, Aeriene şi Rutiere. Din 1958 a început un proces de constituire a unor structuri de sine stătătoare. Din aceste considerente, clubul (secţiile) a purtat, pe parcursul anilor, mai multe denumiri asociate, spre exemplu: CFR-Griviţa, CFR-Triaj, Locomotiva CFR, Locomotiva-PTT, Locomotiva-RATA ş.a. După 1990, secţiile au purtat alături de denumirea „Rapid” şi pe cea a sponsorului (Rapid-Munplast, la handbal; Rapid-Metrorex, la volei ş.a.).

În prezent, secţiile clubului Rapid Bucureşti sunt următoarele, conform https://csrapid.ro/: handbal, baschet, volei, box, polo pe apă, haltere, atletism, karate, lupte libere, judo, popice, kempo, tenis de masă şi scrimă.

Pe plan intern sportivii care au reprezentat clubul feroviarilor au câştigat peste 1.300 de titluri de campioni naţionali. Realizări pe plan internaţional: la JO – 11 medaliaţi şi 3 recorduri olimpice; la CM – peste 30 de medaliaţi şi 7 recorduri mondiale; la CE – peste 100 de medaliaţi şi 11 recorduri europene. În cadrul clubului au activat peste 250 de Maeştri ai sportului, 70 de Maeştri emeriţi ai sportului şi peste 25 de Antrenori emeriţi.

Secţia de lupte

Secţia de lupte a fost înfiinţată în 1932 când luptele greco-romane sunt ataşate organizatoric pe lângă secţia de rugby, iar de la 1 iunie 1933 se constituie într-o structură organizatorică proprie. Au fost câştigate peste o sută de titluri de campioni naţionali de seniori şi juniori. Luptători medaliaţi: Ion Baciu, R. Pătraşcu, Ionel Tase, Constantin Dodiţă la lupte greco-romane; Aurel Renţea, Virgil Vişan, Ionel Baciu, Nicolae Ghiţă, Florică Dănaci, Daniel Ioniţă la lupte libere. Sportivii care au activat la CS Rapid şi ulterior s-au transferat la alte echipe unde s-au consacrat prin performanţe la Campionatele Mondiale, Europene şi Olimpiade, la stilul greco-roman: Ion Baciu (CSA Steaua), Nicu Gingă şi Victor Dolipschi (ambii la CS Dinamo).

Secţia de haltere

Activitatea organizată a secţiei de haltere începe după 1944. Primii campioni de juniori sunt Ilie Nicu şi Alexandru Druziuc, în 1970. Între 1972-1974, Vasile Bădescu şi Gheorghe Mâinea stabilesc numeroase recorduri şi obţin victorii internaţionale. După 1980 sunt promovaţi în cadrul secţiei Nicu Vlad şi antrenorul Gheorghe Gospodinov, proveniţi din Galaţi. Halterofilii seniori şi juniori au cucerit peste 230 de titluri de campioni naţionali, 30 dintre cei care au activat în cadrul secţiei devenind Maeştri ai sportului şi 3 Maeştri emeriţi ai sportului. Pe plan internaţional se evidenţiază în mod deosebit performanţele realizate de Nicu Vlad (ulterior transferat la CSA Steaua). Au mai obţinut medalii, în special la competiţiile internaţionale de juniori: Marinel Toader, Eugen Cristea, Florin Vlad şi Stănel Ştefan.

Secţia de box

Secţia de box s-a constituit oficial în august 1926 şi a cuprins peste 300 de elevi, amatori să practice boxul. Pe ringul sălii, de la Atelierele Bucureşti Nord, s-au pregătit şi au evoluat renumiţi boxeri amatori şi profesionişti: Mihai Fulea, Constantin Cionoiu, Gheorghe Covaci, Ion Lungu, Nicolae Carata, Anton Osca, Ilie Petrescu şi alţii. În această sală s-a pregătit viitorul triplu campion european la profesionişti, Lucian Popescu. Ulterior, alte nume ca Petre Zaharia, Luca Romano, Victor Zilberman, Gabriel Pometcu au dus mai departe faima clubului feroviar. Boxerii Clubului Rapid au cucerit peste 50 de titluri de campioni şi numeroase locuri II şi III la CN.

Secţia de atletism

Secţia de atletism a moştenit tradiţia existentă în promovarea unor probe de alergare şi, în special, a întrecerilor de cros. Actul său de naştere datează de la 1 iulie 1932, pe terenul Romcomit, la început împreună cu rugby-ul, ca o subsecţie a secţiunii de fotbal. Din 1937, când se separă de rugby, secţia de atletism a devenit una dintre structurile reprezentative ale clubului, consacrând în marea performanţă atleţi proveniţi din propria pepinieră sau promovaţi din alte structuri. Realizări pe plan intern: peste 500 de titluri de campioni la seniori şi la juniori, dintre care circa 300 de seniori (200 în probele feminine şi 100 în cele masculine); 11 Maeştri emeriţi ai sportului şi peste 500 de Maeştri ai sportului. Printre atleţii cu realizări deosebite se numără: Gabriela Szabo, Vali Ionescu, Anuţa Cătuna, Violeta Beclea-Szekely, Iolanda Oanţă, Rodica Mateescu, Ioana (Luţă) Tintorescu. Antrenori renumiţi: Dumitru Osiac, George Băleanu, Cornel Cotor, Gheorghe Stănel, Eugen Ignat, Virginia Ioan, Gheorghe Boghean, Constantin Dumitru, Adrian Zugrăvescu, Georgeta Zaharia, Mihai Zaharia, Constantin Nourescu, Maricica Puică, Zsolt Gyongyossi.

Secţia de ciclism

Secţia de ciclism a fost înfiinţată în 1926 şi s-a remarcat atât prin rezultatele obţinute, cât şi ca organizatoare de curse cicliste pe şosea. În 1929 era considerată a treia secţie de ciclism din Bucureşti, iar în anii următori devine una dintre secţiile fruntaşe din ţară. În 1932, echipa CFR câştigă Cupa Federaţiei, toate trofeele oferite în cursele cicliste şi titlul de fond al României cu sportivul Tănase Ignat – unul dintre marii fondişti ai ciclismului românesc. În 1936, Gheorghe Hapciuc s-a aflat între cei 4 componenţi ai lotului României care au participat pentru prima dată în Turul Franţei. Secţia şi-a încetat activitatea după 1954. Gheorghe (Dede) Negoescu a fost unul dintre cicliştii şi antrenorii cu contribuţii deosebite.

Secţia de sporturi pe apă

Secţia de sporturi pe apă (devenită ulterior secţia de nataţie) a luat fiinţă în august 1927, din iniţiativa unor tineri de la Atelierele Griviţa. Activitatea s-a profilat pe înot, sărituri şi polo. La sărituri, cel mai reprezentativ sportiv a fost Alexandru Lascu, cel care a dominat proba de sărituri de la trambulină peste 20 de ani (1930-1953), ultimul titlu obţinându-1 la 41 de ani. Înotul a fost reprezentat de numeroşi sportivi de valoare, maeştri ai sportului, multipli campioni naţionali şi componenţi ai loturilor reprezentative. După 1954 secţia de nataţie s-a impus în mod deosebit prin înotul feminin. Printre cei care au reprezentat înotul feroviar s-au aflat: Teodor Pătulea, Alexandru Szatmari, Teodor Angelescu, Radu Grigore, Ovidiu Ionescu, Gheorghe Cociuban, Cornel Mocanu, Petre Cheţan, Nicoleta Ştefanescu, Măriuca Rotaru, Elisabeta Bratu, Elena Ghinea şi alţii. În anul 1930, din iniţiativa înotătorilor, s-au pus bazele echipei de polo pe apă, care a câştigat titlurile de campioană în 1934, 1935, 1940 şi 1943 şi, mai târziu, în 1972, 1975, 1976, 1977 şi 1981. Echipa de polo Rapid a participat la două ediţii ale CCE în 1973 promovând până în semifinale. Secţia a promovat în loturile naţionale peste 40 de jucători.

Secţia de rugby

Rapid, 100 de ani de la înfiinţare! Secţia de rugby a luat fiinţă la 7 mai 1932, mai întâi ca o subsecţie, împreună cu atletismul, a secţiunii de fotbal, din 1933 ca o secţie distinctă rugby-atletism, până în 1937 când se despart. Secţia de rugby, care reprezenta CFR, a fost creată în cadrul Atelierelor CFR Griviţa şi va purta pe parcursul anilor diferite denumiri, devenind o forţă a rugby-ului românesc (peste 10 titluri de campioni naţionali, un titlu de campion al Europei, două finale CCE). Titlurile din 1948 şi 1950 au fost obţinute sub denumirea de CFR, iar cel din 1955 de Locomotiva, pentru ca din 1957 să concureze sub numele de CFR-Griviţa până în 1976 când s-a constituit Rugby Club Griviţa. Multe dintre realizările rugby-ului se leagă de numele jucătorilor şi antrenorilor: Gheorghe Pârcălăbescu, Constantin Cocor, Dumitru Zamfir, Vasile Mladin, Nicolae Ionescu, Viorel Moraru, Mihai Wusek, Valeriu Irimescu, Dumitru Manoileanu, Eduard Denischi, Radu Demian şi mulţi alţii.

Secţia de baschet

Secţia de baschet, înfiinţată în 1934 (împreună cu voleiul), a fost prima secţie ceferistă unde s-a practicat acest sport cu rezultate deosebite, în 1934 şi 1936 echipa masculină câştigând campionatul regiunii Muntenia. Echipa masculină câştigă primul titlu de campioană în 1951. Jucătorii care s-au remarcat, componenţi ai loturilor naţionale: Radu Popovici, Vasile Predulea, Cristian Popescu, Haigazun Tursugian. Jucători care au activat în anumite perioade sau au debutat la Rapid: Grigore Costescu, Dan Niculescu, Constantin Dinescu, Simion Sădeanu, Gheorghe Novac, Lucian Vasilescu. Echipa feminină a cucerit 9 titluri de campioană naţională, până în 2000, sub denumirea de: Locomotiva CFR (1951, 1952), Rapid (1960-1962, 1965, 1969, 1972, 1978). Dintre jucătoarele care s-au remarcat: Magda Niculescu, Rodica Sădeanu, Violeta Zăvădescu, Elena Ivanovici, Anca Racoviţă, Irina Vasilescu, Eva Ferencz, Mariana Andreescu-Bădinici, Ileana Ghiţă-Chiraleu, Cornelia Taflan şi altele.

Secţia de handbal

Secţia de handbal a fost înfiinţată în 1934. În 1935 câştigă campionatul de handbal în 11 al Capitalei. Din 1951 se dezvoltă şi handbalul în 7, echipa participând la primele concursuri republicane (1956-1957) şi CN (1959). Începe să se afirme şi echipa feminină, care va câştiga 5 titluri: 1961 la handbal în 11 şi în 7, iar în 1962,1963,1967 numai la handbal în 7. Pe plan internaţional, echipa feminină cucereşte Cupa Campionilor Europeni (1964), Cupa IHF (1993) şi Cupa Oraşelor (2000). În cadrul secţiei s-au remarcat: Ana Stark-Stănişel, Irina Climovschi, Maria Constantinescu, Elena Hedeşiu, Antoanela Oţelea, Iuliana Nako, Constanţa Dumitrescu, Florica Balosache, Hilde Roth, Alina Dobrin, Monica Iacob, Maria Dogaru şi altele.

Secţia de volei

Secţia de volei (1934) a reuşit să se impună atât cu echipa masculină, cât şi cu cea feminină. Echipa masculină a câştigat, în perioada 1949-1966, 11 titluri de campioană naţională, iar cea feminină a cucerit, în perioada 1950-2000, 14 titluri de campioană naţională. Pe plan internaţional au fost repurtate numeroase victorii, iar antrenorii şi sportivii, promovaţi în loturile reprezentative, au contribuit decisiv la obţinerea unor rezultate de prestigiu la CE şi CM. Echipa masculină s-a remarcat în mod deosebit în CCE, fiind de 7 ori finalistă, câştigând de trei ori (1961, 1963, 1965) şi intrând în posesia definitivă a acestui trofeu. De patru ori a rămas în poziţia de vicecampioană europeană (1960, 1962, 1966, 1967), în ultimele două ediţii finala disputând-o cu Dinamo Bucureşti. În cadrul secţiei de volei au activat, printre alţii: Magda Niculescu, Natalia Todorovschi, Sonia Colceriu, Eugen Rebac, Adriana Honet, Daniela Golimaş, Mariana Baga, Gheorghe Petrescu, Nicolae Meadu, Ioan Ponova, Davila Plocon, Aurel Drăgan, Horaţiu Nicolau, Gheorghe Ferariu, Vasile Pavel, Mihai Grigorovici şi mulţi alţii.

Secţia de popice

Secţia de popice, înfiinţată în 1938, a cuprins de-a lungul anilor sportivi de mare valoare, campioni naţionali, Maeştri emeriţi, Maeştri ai sportului, componenţi ai loturilor reprezentative, medaliaţi la CM şi CE, având şi numeroase rezultate de valoare.

Secţia de şah

Secţia de şah şi-a început activitatea în 1928, când în cadrul ASC CFR s-a constituit cercul de şah, transformat în secţie în 1934, cucerind numeroase concursuri naţionale în perioada interbelică. După 1950, în cadrul secţiei au activat: Dolfi Drimer, Gheorghe Mititelu, Constantin Ungureanu, Eugen Rusenescu, Clara Hodaş, componenţi ai loturilor naţionale, jucători care se vor afirma pe plan intern şi internaţional.

Secţia de alpinism

Secţia de alpinism (1934) a activat sub îndrumarea antrenorilor Mircea Crăciunescu şi Nicolae Dobre, iniţiind numeroase activităţi pentru promovarea acestui sport.

Secţia de motociclism

Secţia de motociclism, înfiinţată în 1945, a jucat un rol însemnat în susţinerea şi dezvoltarea acestei ramuri de sport. Numai în perioada 1948-1956, doi dintre fruntaşii acestei secţii au câştigat 17 titluri de campioni naţionali – 7 la „coastă”, 6 la viteză, 2 la motocros şi 2 la categoria sport. Autorii acestor victorii au fost Maeştrii sportului Nicolae Buescu (11) şi Nicu Ştefan (6).

Secţia de canotaj şi kaiac-canoe

Secţia de canotaj şi kaiac-canoe. În 1938, secţia AS CFR era înregistrată ca afiliată la FR de Sporturi Nautice. O activitate mai bine organizată se înregistrează atât la canotaj, cât şi la kaiac-canoe începând din 1955, când au fost câştigate şi primele titluri de campioni naţionali. Ulterior, activitatea la canotaj a fost preluată de alte unităţi sportive, iar la kaiac-canoe a continuat în cadrul AS Locomotiva, unde au activat antrenorii: Vasile Ruja, Petre Milincovici, Gheorghe Gheorghiu, Mihai Ţurcaş, Leon Rotman.

Secţia de judo

Secţia de judo (1968) a obţinut peste 30 de titluri de campioni naţionali la seniori şi juniori. Se afirmă numeroşi judoka, obţinând titluri şi medalii la întreceri internaţionale, fiind componenţi ai loturilor naţionale (Gheorghe Başcu, Dumitru Alexandru, Cornel Roman, Vasile Bideac, Florin Sandu, Vasile Gheorghe ş.a.). În 1974 secţia îşi încetează activitatea, fiind reînfiinţată în 1986, lucrând în colaborare cu CSŞ nr. 5. Se obţin mai multe titluri şi medalii la CN de seniori şi juniori, iar în cadrul loturilor naţionale contribuie la reprezentarea judo-ului românesc pe plan internaţional.

Secţia de karate

Secţia de karate a fost înfiinţată 1990. Între 1993-2000 sportivii secţiei au obţinut titluri de campioni naţionali, la masculin (3) şi la feminin (14).

În cadrul clubului au mai funcţionat în decursul anilor secţii la următoarele sporturi: turism, scrimă, culturism, hochei pe gheaţă, tir, tenis de masă, secţia sporturilor de iarnă. La cea din urmă, la competiţiile internaţionale oficiale de seniori, tineret, juniori şi cadeţi, sportivii clubului au cucerit 45 de medalii în probele individuale şi au contribuit la obţinerea altor 6 medalii în probele pe echipe şi în echipaje, plasându-se pe locul III în clasamentul pe ţară al cluburilor.

Totul despre Stadionul Rapid

Rapid, 100 de ani de la înfiinţare! Construcţia stadionului CFR (actualul Rapid Giuleşti) a început în anul 1936, arena fiind inaugurată la 10 iunie 1939 cu ocazia „Ceferiadei” din 1939, organizată la aniversarea a 70 de ani de la deschiderea primei linii de cale ferată din România, notează https://csrapid.ro/istorie.

La inaugurare avea o capacitate de 12.160 locuri, iar ziarele vremii scriau că era „arena cea mai încăpătoare şi cea mai elegantă din ţară”, chiar dacă nu avea gazon de iarbă (ci zgură) şi instalaţie de nocturnă. Arena avea 60 de loji pentru oficiali, situate sub tribune, însă spectatorii de la peluză erau nevoiţi să vadă meciurile în picioare, astfel că la mijlocul anilor ’80 a început construirea celei de-a doua peluze a stadionului.

„Potcoava” a fost închisă, lucrarea fiind definitivată zece ani mai târziu, atunci când arena şi-a mărit capacitatea la 19.100 de locuri, toate pe scaune. Stadionul Giuleşti, redenumit „Valentin Stănescu”, a fost demolat şi înlocuit cu o arenă modernă, numărul locurilor fiind diminuat la 14.050.

Noul stadion cuprinde şi o pistă de atletism sub tribune, o sală de sport sub Peluza Nord, 28 de spaţii de cazare pentru sportivi, spaţii administrative, magazin, zonă de mâncare, spaţii pentru mass media şi VIP. Pe 16 aprilie 2021, a fost anunţat numele oficial, Stadionul Rapid-Giuleşti.

• centenar rapid
• rapid