Ferrari, gata iar de victorie la anul. Adrian Georgescu a tras concluziile după ce Scuderia a terminat pe locul 2 în clasamentul constructorilor

Adrian Georgescu a tras concluziile după ce Scuderia a terminat pe locul 2 în clasamentul constructorilor | Profimedia

Povestea ultimului deceniu a celei mai iubite echipe de Formula 1 e una interesantă și complicată. Scuderia are cele mai multe titluri la constructori din istoria F1 – șaisprezece.

Ultimul a fost însă cucerit în 2008 (cu Raikkonen și Massa), la un an după ce Raikkonen cucerise ultimul titlu la piloți.

Ani grei la Maranello

După Marele Premiu al Malaysiei din aprilie 2014, conștient că problemele scuderiei în era motoarelor hibride turbo erau greu de rezolvat, Stefano Domenicali și-a dat demisia ca director al echipei Ferrari. (Șapte ani mai târziu, italianul avea să ajungă în fruntea Formula One Group). Declinul formației italiene avea să continue, fiind condusă un an de către Marco Mattiacci, apoi de către Maurizio Arrivabene, între 2015 și 2018. Beneficiind de un tandem valoros precum Vettel / Raikkonen, Arrivabene a fost aproape de câteva ori să obțină un titlu. Dar nu s-a întâmplat.

În 2019, a fost promovat Mattia Binotto, care condusese departamentul de motoare și fusese apoi Chief Technical Officer. Problemele s-au accentuat, iar în sezoane precum 2020 și 2021 piloții scuderiei (Vettel și Leclerc, apoi Sainz și Leclerc) nu au obținut nicio victorie. Multe oale sparte au fost trecute în contul lui Binotto, care, în noiembrie 2022, după 27 de ani petrecuți la Ferrari, și-a anunțat demisia.

Cine este Fred Vasseur?

Găsiți aici un portret al francezului, văzut drept omul care a reanimat Ferrari.

Alături de Nicolas Todt (fiul lui Jean Todt), Vasseur a fondat în 2005 echipa de GP2 ART Grand Prix. Nicolas Todt este – printre altele – managerul lui Charles Leclerc. Lewis Hamilton, Rosberg și Hulkenberg sunt câțiva dintre piloții cu care ART a câștigat titluri. A urmat apoi accederea lui Vasseur în F1, alături de Renault, Sauber și Alfa Romeo. Francezul a „intrat” în pâine pentru Ferrari înaintea debutului sezonului trecut.

La Ferrari, Binotto încercase să păstreze un echilibru în sprijinirea piloților. Italianul a și spus că el nu l-ar fi adus niciodată la echipă pe Hamilton în locul lui Sainz. Vasseur a fost de cu totul altă părere și, venit la scuderie, nu i-a mai prelungit contractul lui Sainz.

Cel mai bun sezon Ferrari din 2014?

A fost însă acest sezon cel mai bun pentru Ferrari din 2014? Depinde. Dacă luăm doar numărul punctelor realizate și pe cel al victoriilor, este. Dacă însă raportăm totul la numărul curselor, situația se schimbă.

În ultimul an al lui Binotto la Ferrari, 2022, scuderia a obținut 554 puncte din 20 de curse, deci a realizat o medie de 27,7 puncte pe cursă. Marea problemă a lui Ferrari în acel sezon a fost însă fiabilitatea, căci atunci s-au înregistrat nu mai puțin de 9 abandonuri. Au ocupat locul secund în clasamentul echipelor.

În cel mai bun sezon al lui Arrivabene, 2018, s-au făcut 571 puncte din 21 de curse, deci media este de 27,19 puncte pe cursă. În 2024, sub conducerea lui Vasseur, au fost 652 puncte din 24 de curse, deci media este de 27,16 punte pe cursă. Precum se vede, 2024 nu a fost chiar cel mai bun sezon al scuderiei din ultimii zece ani.

Plusuri și minusuri în 2024

Pe de-o parte, în 2024 scuderia a triumfat în 5 curse, ceea ce nu s-a mai întâmplat din 2018. Problema principală a fost că, după un triumf în Monaco, echipa a căzut brusc și, până în toamnă, nu și-a mai revenit. Mai întâi, în calificările din Canada, Sainz și Leclerc au ieșit din Q2, apoi au abandonat ambii în cursă. În următorul Mare Premiu, al Spaniei, Ferrari a introdus un pachet de upgrade-uri care s-a dovedit catastrofal.

Nu știu dacă au pierdut chiar 80-90 de puncte în acel hiatus din vară, după cum spune Fred Vasseur, dar cu siguranță atunci s-a dus titlul la constructori. Fără acea sincopă, lupta pentru titlul la piloți s-ar fi dat cel puțin în trei, cu Leclerc infiltrându-se în duelul Verstappen – Norris.

Ce s-a întâmplat în vară?

Cei de la Ferrari spun că de vină este un alt tehnician plecat, fostul șef al departamentului de aerodinamică Enrico Cardile (acum la Aston Martin). Acesta ar fi validat în mod greșit un proiect cu o gardă la sol prea mică – eroarea ar fi fost de jumătate de centimetru -, ceea ce a dus la multiple probleme. Cea mai importantă a fost apariția fenomenului de „porpoising” (vibrații în plan vertical). De aici ar fi apărut și lipsa de corelare între datele extrase din tunel și cele obținute din simularea virtuală, care nu au minat doar evoluția Ferrari, ci și a unor echipe precum Mercedes, Aston Martin sau Red Bull.

Apoi, timp de o lună, în timpul verii, tunelul de vânt de la Maranello a fost refăcut, podeaua mobilă fiind înlocuită. Sfârșitul anului a găsit scuderia luând cu asalt circuitele, pierzând însă titlul la constructori în fața McLaren pentru doar 14 puncte.

Pe scurt, Ferrari se îndreaptă spre un nou sezon tot cu doi piloți foarte buni, deși unul va împlini în curând 40 de ani, cu un director de echipă dinamic și nteligent. Tunelul aerodinamic a fost modernizat. Echipa tehnică, deși aducerea lui Adrian Newey a fost ratată, este una solidă. Sunt multe premise pentru obținerea unui titlu la anul.

Dar oare nu cu „la anul” începe mereu povestea celor de la Ferrari?