Paolo Rossi este unul dintre personajele fascinante din istoria Cupei Mondiale. Vârf „de buzunar”, rapid și golgheter înnăscut, cel poreclit „Pablito” a condus-o pe Italia spre titlul mondial la ediția din 1982, din Spania. Dar partea și mai spectaculoasă e că Rossi nici măcar n-ar fi trebuit să fie acolo.
Paolo Rossi, atacantul din Toscana care a „explodat” la Vicenza
Născut la Prato, în Toscana, Paolo Rossi a ajuns devreme în curtea lui Juventus, care l-a ochit pe când bătea mingea la Cattolica Virtus. Avea 16 ani și a jucat mai mult la echipa secundă a torinezilor, până când Vicenza i-a oferit șansa să evolueze la seniori. Acolo a „explodat”. A promovat în Serie A, iar în următorul sezon a fost golgheterul campionatului, cu 24 de goluri, în timp ce a sa Vicenza a încheiat pe un istoric loc doi, sub Juventus.
Lucrurile n-au mai mers brici în următoarea stagiune. În 1978-1979, Vicenza a retrogradat, așa că Paolo Rossi s-a dus la Perugia, unde a continuat să înscrie pe bandă rulantă. Doar că atunci au început și problemele pentru „Pablito”.
Suspendat în scandalul Totonero: „Victima perfectă!”
În 1980, în Italia a izbucnit Totonero, un scandal uriaș în care echipe importante din primele două ligi au fost anchetate pentru meciuri trucate. Numeroși jucători au fost suspendați, iar printre ei s-a aflat și Paolo Rossi. Atacantul a fost suspendat pentru trei ani, care au devenit doi după apel.
Rossi și-a susținut toată viața nevinovăția și a pretins că a fost o victimă. „M-am simțit țap ispășitor, târât într-o afacere nebunească. Victima perfectă a unei decizii fără cap. A fost un coșmar, m-a salvat doar convingerea că sunt nevinovat. Și Juve”, scria Paolo Rossi în autobiografia sa, „1982. Il mio mitico mondiale”. Și într-adevăr, Juventus i-a întins o mână de ajutor în 1981, când l-a răscumpărat, în ciuda faptului că Rossi era suspendat.
Revenirea pe teren și debutul modest la Cupa Mondială
În primăvara lui 1982, „Pablito” a revenit pe teren după 734 de zile. A marcat împotriva lui Udinese, a jucat trei meciuri, iar selecționerul Enzo Bearzot l-a convocat surprinzător pentru Mondialul din Spania. „A fost ca și cum aș fi început o nouă viață”, mărturisea atacantul, a cărui aventură la turneul din Spania a început greoi, la fel ca și a squadrei azzurra. În grupa 1, Italia a făcut trei egaluri, cu Polonia, Peru și Camerun, a avut golaveraj 2-2 și s-a calificat „la mustață” în runda următoare.
„În primele meciuri, mi-a fost extrem de greu să fiu în joc, mai ales mental. Era dificil să fac chiar și lucrurile simple. La sfârșitul primei reprize cu Peru, când am fost schimbat, am simțit că sunt complet lipsit de resurse”, povestea Paolo Rossi. Dar apoi, totul a început să meargă șnur, atât pentru el, cât și pentru Italia.

Renașterea: „Viața se schimbă cât ai clipi”
În faza următoare, Italia a mers într-o grupă de trei, cu Argentina și Brazilia, din care câștigătoarea se califica pentru semifinale. În primul joc, Squadra a trecut de Argentina cu 2-1. În meciul următor, cu Brazilia, Paolo Rossi avea să-și înceapă recitalul mondial. Criticat pentru prestațiile modeste de până atunci, „Pablito” a reușit un hat-trick într-o victorie istorică, 3-2, care a trimis-o pe Italia în penultimul act al Mondialului. „Viața se schimbă cât ai clipi. Dintr-un eșec, cum eram eu înainte, am devenit un fenomen”, zicea Rossi.
În semifinale, Squadra a învins Polonia, 2-0, cu alte două reușite ale lui Paolo Rossi. În marea finală, cu Germania de Vest, la Madrid, vârful din Toscana a fost din nou pe val, deschizând scorul în minutul 57. Până la urmă, Italia s-a impus convingător, scor 3-1, și a ridicat trofeul. „Când am marcat, m-am gândit la casă, la tatăl meu, la toți oamenii care mi-au dorit binele și m-au ajutat. Am avut flashback-uri din copilărie, când jucam fotbal. Am început să mă gândesc la toate astea. La sfârșit, mi-am zis: ‘Ai reușit!’”, rememora „Pablito”, peste ani.
Simbol al renașterii fotbalului italian
După Mondial, Paolo Rossi a continuat la Juventus, alături de care a cucerit, printre altele, Cupa Cupelor și Supercupa Europei. După scurte perioade la Milan și la Verona, s-a retras în 1987. A rămas însă în fotbal, lucrând ca analist și comentator pentru diverse televiziuni italiene. În paralel, a avut mai multe afaceri, inclusiv o podgorie în Toscana.
Pe 9 decembrie 2020, la 64 de ani, Paolo Rossi a încetat din viață din cauza cancerului la plămâni, pe care îl descoperise târziu, cu doar câteva luni înainte. „Pablito” va rămâne însă mereu un simbol al fotbalului italian. Un erou care, după ce a atins cel mai de jos punct al carierei sale, a renăscut și a cucerit lumea.
- Sabin Ilie face praf fotbalul românesc, după dezastrul din Turcia: “Suntem o mașină de primit pumni în cap”
- Tragedie în amicalul Mexic – Portugalia. Un suporter a murit după ce a căzut în gol
- Ștefan Baiaram, criticat dur de o legendă a Craiovei: “Să termine cu prostiile!”
- Ioan Ovidiu Sabău dă cărţile pe faţă după Turcia – România 1-0: “Trebuie gândit și un plan al campionatului”
- Ce lovitură dă Barcelona pe piaţa transferurilor! Anunţul făcut de Mundo Deportivo

































