Pe 4 iulie 1954, pe stadionul Wankdorf, din Berna, Ungaria a întâlnit Germania de Vest în finala Cupei Mondiale
Cupa Mondială a lăsat mereu loc de rezultate neașteptate și a scos în față echipe care au cunoscut gloria deși nimeni nu le dădea nicio șansă. Poate cea mai surprinzătoare finală din istoria turneului a avut loc în 1954, în Elveția. Nu degeaba, acel meci epic poartă supranumele de „Miracolul de la Berna”.
Ungaria era „de aur” și învinsese Germania cu 8-3 în grupe!
Pe 4 iulie 1954, pe stadionul Wankdorf, din Berna, Ungaria a întâlnit Germania de Vest în finala Cupei Mondiale. Maghiarii erau mari favoriți, din mai multe motive. În ultimii cinci ani, nu pierduseră niciun meci din 31 și erau alintați cu apelativul „Echipa de Aur”. Erau campioni olimpici la zi, învinseseră Anglia cu 7-1 chiar înaintea turneului din Elveția și aveau în componență nume legendare ale vremii, precum Sándor Kocsis, Ferenc Puskás sau Nándor Hidegkuti.
Pe deasupra, Ungaria avea și un important avantaj moral. Se întâlnise deja cu Germania de Vest la acel Mondial, în faza grupelor. Rezultatul? Un 8-3 categoric, meci în care maghiarii îi surclasaseră la toate capitolele pe oponenții lor. În sferturi, ungurii trecuseră și de marea Brazilie, 4-2, așa că planetele păreau, pe bună dreptate, că se aliniază pentru ei.
• World Cup 2026 va avea loc în perioada 11 iunie – 19 iulie şi va fi transmis exclusiv în Universul Antena.
Maghiarii au avut 2-0, dar au pierdut finala
Iar startul meciului de la Berna a confirmat superioritatea Ungariei. După doar opt minute, maghiarii conduceau deja cu 2-0, prin golurile lui Ferenc Puskás și Zoltan Czibor. „Echipa de Aur” își făcea jocul ei obișnuit, acel fotbal total, cu pase scurte și în viteză, în timp ce nemții erau din nou copleșiți. Doar că, odată cu trecerea timpului, ploaia s-a întețit, a devenit torențială, vreme care avantaja clar Germania, o echipă mai puțin tehnică, dar mai fizică și mai disciplinată.
În minutul 18, scorul se făcuse 2-2, după reușitele lui Max Morlock și Helmut Rahn. Gazonul a continuat să se deterioreze, transformându-se în mocirlă. Nemții erau mai pregătiți, deoarece purtau ghete cu crampoane detașabile. Chiar și așa, Ungaria a dominat clar a doua repriză, doar intervențiile portarului Toni Turek ținând Germania în joc. Iar în minutul 84, același Rahn a dat lovitura de grație, după o eroare a fundașului Lantos. Ferenc Puskás a marcat pe final, însă arbitrul englez a anulat golul pentru ofsaid, o decizie controversată și contestată și astăzi. S-a încheiat 3-2 și Germania de Vest a devenit campioană mondială.
„Spuneți-mi că sunt nebun, spuneți-mi că sunt dus!”
Deznodământul a fost o surpriză uriașă. De altfel, o analiză din presa germană la 60 de ani de la acea finală, realizată pe baza datelor extrase din comentariul radio al lui Herbert Zimmermann, arată că Ungaria a fost superioară la toate capitolele, mai puțin la numărul golurilor marcate. Altfel, comentariul lui Zimmermann a devenit folclor în Germania. Când Rahn a înscris golul victoriei, a exclamat: „Gool, gool, gol pentru Germania! Spuneți-mi că sunt nebun, spuneți-mi că sunt dus!”.
Omologul său de la postul de radio maghiar, György Szepesi, a plâns la microfon în momentul în care Germania a preluat conducerea. „Dragi ascultători, șutul lui Rahn e în poartă, în colțul drept, cu șase minute înainte de final. Băieții sunt distruși, publicul sărbătorește. Echipa Ungariei a jucat excelent, nu pot spune altceva. Îmi curg lacrimile, dar credeți-mă, băieții au dat totul”, a spus Szepesi.
Proteste, în loc de sărbătoare, la Budapesta
Înfrângerea de la Berna a fost percepută ca un dezastru în Ungaria. Budapesta se „gătise” și era pregătită pentru sărbătoare. Sute de mii de oameni erau așteptați în stradă să petreacă. În schimb, au izbucnit proteste, iar jucătorii au fost acuzați că au vândut meciul în schimbul unor autoturisme Mercedes. „Reacția a fost teribilă. Sub pretextul fotbalului, sute de mii de oameni au protestat împotriva regimului. În aceste demonstrații se află sămânța Revoluției din 1956”, povestea portarul Gyula Grosics, acuzat el însuși de spionaj și trădare și fiind pus temporar sub arest la domiciliu.
În schimb, pentru Germania, succesul pe care nu-l prevedea nimeni a fost socotit un soi de renaștere postbelică. Într-o perioadă complicată, în care țara nu era deloc apreciată la nivel internațional, câștigarea Cupei Mondiale a reprezentat un impuls de aur. „Deodată, Germania era iar cineva. Pentru oricine a crescut în mizeria anilor de după război, Berna a fost o inspirație extraordinară. Toată Germania și-a recâștigat stima de sine”, declara, pentru site-ul FIFA, marele Franz Beckenbauer.
Printre „Eroii de la Berna” a fost și un român, titular în finală
Acasă, nemții au fost botezați „Eroii de la Berna”. Printre ei, titular în finala contra Ungariei, s-a aflat și un român, singurul conațional care a câștigat Cupa Mondială: Josef Posipal. Născut la Lugoj, într-o familie cu origini germane și maghiare, Posipal a plecat din România în 1943, când avea numai 16 ani. Nu s-a mai întors niciodată în țară, devenind un simbol pentru Hamburg SV.
Românul a rememorat, peste ani, ce atmosferă grozavă a fost în Germania după marea victorie cu Ungaria. „În regiunea Allgäu, oamenii aruncau cu brânză în compartimentele noastre. În Hamburg, sute de mii de oameni ne-au întâmpinat pe mine și pe colegul meu, Fritz Laband”, povestea Posipal, în presa germană.
- Așa ceva nu s-a mai întâmplat în vreo competiție! Anunțul făcut de FIFA: ce vor avea unii jucători pe tricouri la World Cup
- Panică pentru campioana Europei: omul care a adus trofeul alături de Lamine Yamal s-a accidentat astăzi
- Stories from the cities: Vancouver. Povestea oraşului poreclit “Hollywood din nord”
- Starul care a marcat un gol de senzație la Mondial, aproape de retragere. World Cup 2026, ultimul dans
- Jurnal Antena Sport | La Mondial, Ciprian Marica se dă cu turcii





























