Românul care a câștigat Cupa Mondială: a fost titular în finala rămasă în istorie drept „miracol”

Josef Posipal, într-un meci / FIFA

Au rămas mai puțin de două luni până la Campionatul Mondial din 2026, transmis exclusiv în Universul Antena. Din păcate, România nu va fi prezentă, dar cei care vor câștiga trofeul se vor alătura marilor fotbaliști care de-a lungul anilor au ridicat Cupa Mondială deasupra capului. Printre ei, și un român: Josef Posipal.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Românul care a devenit campion mondial în 1954

Pe 4 iulie 1954, Posipal a fost titular în finala Mondialului din Elveția, pe care Germania de Vest a câștigat-o în fața Ungariei, cu 3-2. A fost meciul supranumit „Miracolul de Berna”, în care nemții au revenit spectaculos, de la 0-2, în fața super-echipei maghiare cu Ferenc Puskás sau Sándor Kocsis. O echipă a Ungariei care, pe deasupra, în faza grupelor câștigase cu 8-3 în fața Germaniei.

„Jupp”, așa cum era poreclit românul, a jucat fundaș dreapta și a fost imperial în acea finală, potrivit surselor vremii. Culmea, Posipal începuse turneul ca fundaș central și nu impresionase deloc, ba chiar a fost trecut pe bancă la sfertul de finală cu Iugoslavia. Sepp Herberger, antrenorul Germaniei, l-a reprofilat în semifinala cu Austria, mutare care s-a dovedit extrem de inspirată.

Născut la Lugoj și pasionat de sport încă din copilărie

Reclamă

Josef Posipal s-a născut în 1927, la Lugoj, într-o familie multietnică din Banat. Tatăl, Peter, avea origini germane, în timp ce mama, Anna Maria, era etnică maghiară. Familia Posipal avea o brutărie în Lugoj, iar în casă se vorbea limba germană.

De altfel, adolescentul Josef a studiat la liceul german din oraș. Cu o constituție atletică, puternic și fără să fie foarte înalt (1,76 metri), era pasionat de fotbal, dar practica și alte sporturi, precum handbalul, înotul sau tenisul de masă.

„Chemarea” Germaniei și scrisoarea mamei sale

În 1943, pe când avea doar 16 ani, Josef Posipal a plecat din România. Singur, fără părinții săi, chemat „acasă” de Germania Nazistă, care își repatria tinerii de pe alte meleaguri. S-a dus spre Hanovra, unde a lucrat ca lăcătuș într-o oțelărie care producea armament.

În Germania a și început fotbalul, la TSV Badenstedt, apoi la Blau-Weiß Wölpinghausen. Odată ce Al Doilea Război Mondial s-a încheiat, Josef a vrut să revină în România. Tatăl său murise, iar mama lui i-a trimis o scrisoare spunându-i să nu se mai întoarcă, pentru că etnicii germani vor fi deportați la muncă, în Uniunea Sovietică. „Jupp” i-a urmat sfatul, s-a gândit să emigreze în Statele Unite, dar a rămas în Germania până la urmă. Mai târziu, și-a luat cetățenia și nu a mai văzut niciodată România. Din păcate, nici pe mama sa.

Fost atacant reprofilat fundaș central la Hamburg SV

Ascensiunea lui Posipal în fotbal a început la Hamburg, care l-a transferat în 1949 de la SV Arminia Hannover. Adus ca jucător ofensiv, a fost reprofilat în apărare de Georg Knöpfle, o schimbare care i-a dinamitat cariera lui Josef. A devenit piesă importantă la HSV, atrăgând și atenția echipei naționale. Germania i-a oferit cetățenia în 1951, pentru a se putea alătura lui „Die Mannschaft”.

A debutat într-un meci cu Turcia, la Berlin, apoi a devenit un obișnuit al echipei naționale. În paralel, câștiga pe bandă rulantă campionatul Germaniei de Nord (Oberliga Nord) cu Hamburg: nu mai puțin de opt titluri din 1950 până în 1958.

„Sute de mii de oameni ne-au întâmpinat!”

După ce Germania a câștigat Mondialul din Elveția, Josef Posipal a rămas impresionat de căldura fanilor. „În regiunea Allgäu, oamenii aruncau cu brânză în compartimentele noastre. În Hamburg, sute de mii de oameni ne-au întâmpinat pe mine și pe colegul meu, Fritz Laband”, povestea Posipal, potrivit presei germane.

Pentru evoluția sa la Campionatul Mondial, a primit câte 200 de mărci pe meci și un bonus de 2.500 pentru finala câștigată cu Ungaria. „Plus un set de mobilă tapițată, simbol al ‘miracolului economic’. Angajatorul său i-a oferit și o motocicletă Vespa”, scria Siebenbürgische Zeitung.

S-a retras la doar 31 de ani

În 1958, după mai multe accidentări, Posipal a agățat ghetele în cui. Avea doar 31 de ani. A lucrat pentru o scurtă perioadă ca funcționar la bancă, apoi ca reprezentant comercial pentru o companie de mobilă din Coburg (Bavaria). Fără să mai apară în lumina reflectoarelor, a continuat să fie totuși legat de fotbal, antrenând copii la Hamburg, clubul vieții sale.

Josef Posipal s-a stins din viață în 1997, la 69 de ani, și a fost înmormântat la cimitirul Alter Niendorfer Friedhof, din Hamburg. Rămâne unul dintre simbolurile echipei Germaniei de după Al Doilea Război Mondial și o veritabilă legendă pentru HSV. Și, posibil pentru totdeauna, singurul român care a cucerit Cupa Mondială.

32 de selecții pentru Germania de Vest a strâns Josef Posipal.
„Nu au fost niciodată probleme cu Posipal. El a arătat întotdeauna că are caracter.” – Fritz Walter, căpitanul Germaniei de Vest la Mondialul din 1954
În 2012, Hamburg SV l-a ales în echipa „all-time” a clubului.