Narcis Răducan vindea sticle ca să-și cumpere ghete de fotbal Fost jucător la Steaua, Rapid şi cu convocări la echipa naţională, Narcis Răducan a trecut prin multe ca să ajungă fotbalist. Condiţiile erau grele, însă dragostea şi pasiunea pentru fotbal l-au împins să se descurce şi să găsească metode să practice sportul mult iubit.
„Noi jucam între cartiere şi nu exista cum e astăzi ca să poţi să-ţi inscripţionezi tricoul, scriam cu ce apucam pe tricouri.
Făceam mormane de nisip şi cine dădea câte un gol, era cineva responsabil care dădea cu şutul, ca să iasă ca o petardă, ca fumigena de după gol. Toate nebuniile pe care le vedeam şi noi pe la tv, încercam şi noi să le teleportam în spatele blocului”, povesteşte Narcis Răducan pentru Antena Sport.
„Când nu mai puteam de foame, găseam un măr sau ceva pe afară”
Condiţiile de azi erau SF pentru copii, maidanul era terenul preferat, iar porţile erau ghiozdane sau copaci. Fotbalul le ţinea inclusiv de foame puştanilor fermecaţi de Hagi, Maradona, Pele sau Zidane.
„Terenul sintetic nu exista. Nici măcar în filmele SF nu exista, dar nu ne incomoda cu absolut nimic, important e că erau doi copaci în fiecare parte, ţineau loc de poartă.
Suprafaţa nu mai conta indiferent de vreme, poate doar în condiţiile extreme ne opream, ca în rest meciul nu se amâna pentru ziua următoare.
Vin din Focşani şi am jucat la piticii lui Unirea Focşani, dar peste tot în ţara era această problemă, problema infrastructurii.
Nefiind dintr-o familie foarte înstărită, erau probleme de alimentaţie, de toate felurile, dar eram la vârsta la care nu simţeam lucrurile astea.
