Dacă ați văzut începutul cursei de sprint din Miami, veți fi observat că, deși pista nu era foarte udă, jerbele de stropi ridicate de mașini erau impresionante.
Piloții s-au plâns de acest lucru și în comunicarea radio. ”Vizibilitatea e cu-adevărat cea mai proastă de care am avut vreodată parte într-o mașină de curse”, a spus Oscar Piastri.
După cursă, am văzut o memă în care scria: ”Senna, dacă ar vedea o cursă de 18 tururi primind steag roșu din cauza vizibilității reduse create de ploaie, după un tur în spatele mașinii de siguranță, ar zice că e penibil”.
Dar nu e chiar așa. Vizibilitatea din cockpit a curselor pe ploaie chiar a scăzut mult, din motive pe care le voi expune. Au existat ocazii, cum a fost Marele Premiu al Belgiei din 2021, când cursa, din păcate, nici nu s-a mai disputat, din cauza ploii.
Pneuri mai mari, apă mai multă în aer
Dimensiunile și greutățile monoposturilor au crescut constant din 1995 încoace. În 1995, greutatea minimă admisă a unei mașini i de F1 era de 595 kilograme. Dar din ce în ce mai multe echipamente au devenit necesare competiției.
În plus, în 2010, realimentarea cu combustibil în timpul unei curse a fost interzisă. A fost o măsură luată tot pentru creșterea securității piloților. Incidente precum cel în care tatăl lui Max Verstappen, Jos, a dispărut într-o bilă de foc pentru câteva secunde aproape că nu mai sunt posibile. Numai că, dacă până în 2010 o mașină transporta între 50 și 60 kilograme de combustibil, acum ea ”duce” între 150 și 170 de kilograme.
De la 595 la 800 de kilograme
În 2010, greutatea minimă a unui monopost a devenit de 620 kilograme. Și tot așa, până ce, în acest an, a ajuns la 800 kilograme, cu o greutate maxim admisă pentru pilot de 82 de kilograme. La anul, e adevărat, această greutate a mașinii va scădea cu aproximativ 30 de kilograme.
Ideea e însă că, ”tonajul” unui monopost crescând, pneurile de F1 au devenit și ele mai mari și mai robuste. De pildă, prin regulament, în 2017, lățimea pneurilor din față (talpa) a crescut de la 245 milimetri la 305, iar cea a pneurilor din spate de la 325 la 405 milimetri. Or, o lățime mai mare a pneului în contact cu pista udă înseamnă mai multă apă pulverizată în atmosferă.
