Profimediaimages
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește AS.ro pe Discover
Pe 29 iulie 1928, Paavo Nurmi obținea, la Jocurile Olimpice de la Amsterdam, cea de-a noua și ultima sa medalie de aur. O făcea în cursa de 10.000 de metri, distanță cu care pornise la drum la Anvers, în 1920. Închidea, astfel, un cerc ce conținea zeci de trofee, dar și trei distincții de argint. Reușea un 30:18.8, record olimpic, aproape de 30:06.2, ”borna” mondială, dar, ceea ce era mai important era că trecea peste Vilho ”Ville” Eino Ritola, marele său rival. Tolvo Loukola, al șaptelea, și Kalle Matilainen, al optulea, certificau supremația atleților din patria lui Moș Crăciun. Era vremea ”Finlandezilor Zburători” cei care avuseseră în Johan Hannes Kolehmainen, un zugrav vegetarian, dublu campion la Stockholm, în 1912, la 5.000 și 10.000, idolul lui Nurmi, un glorios predecesor.
Venit pe lume la Turku, într-un alt secol, în 1897, și provenit dintr-o familie modestă, orfan de tată la 12 ani, Paavo Nurmi, unul dintre cei mai mari atleți din istoria Omenirii, a fost, la începuturi învățător. A uimit lumea în vara lui 1919, când, pe vremea când își satisfăcea stagiul militar: cu arma la el, cu muniție completă, cu un sac de nisip de cinci kilograme, a terminat atât de redede 20 de kilometri marș, unde n-a avut voie să alerge, încât superiorii l-au suspectat, multă vreme, că a trișat. Era membru al clubului ”Turun Urheiluliitto”, primise, deja, prima pereche de pantofi de alergare.
Cinci medalii de aur – primul sportiv cu un asemenea palmares!
În 1920, la Anvers, participa, pentru prima oară, al Jocurile Olimpice. Se ”încălzea” cu o medalie de argint, la 5.000 m, apoi urmau trei de aur, la 10.000 m., cros individual și pe echipe. Patru ani mai târziu, la Paris, ”finlandezul zburător” făcea rost de cinci medalii de aur, întâiul sportiv din istorie cu o asemenea performanță. După alți patru ani, la Amsterdam, Nurmi se retrăgea, nu înainte de a mai lua aur la 10.000 m., și argint la alte două probe. Per total, la Jocurile Olimpice adunase nouă medalii de aur iar de trei ori urcase pe treapta a doua a podiumului. Avea 31 de ani, se gândea la următoarea strigare, cea din 1932. Dar suedezii și germanii l-au acuzat că a primit bani pentru a alerga, nu a contestat acest lucru, însă, pentru că devenise profesionist, a fost suspendat, rămânând doar cu cele trei prezențe.
În 1952, la Helsinki, acolo unde Iosif Sârbu avea să aducă României prima medalie de aur din istorie, Comitetul Olimpic Finlandez a încercat să repare greșeala făcută cu 20 de ani în urmă și l-a desemnat să participe la ceremonia de aprindere a flăcării la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice. A prins a tremura, olecuță, când toți cei de pe stadion s-au ridicat în picioare, scandându-i numele. Apoi emoțiile l-au copleșit și mai tare când a cedat flacăra ”maestrului” Kolehmainen. El avea 55 de ani, Johan Hannes, 62.
S-a stins pe 2 octombrie 1973. Din 1921 până în 1925, vreme de patru ani, participase la 121 de curse și nu fusese, niciodată, învins! Prin 2012 a fost inclus în Hall of Fame IAAF.
- În toată cariera sa de 14 ani a fost neînvins la cross-country și 10.000 m
- A stabilit 22 de recorduri mondiale
- Cele mai tari momente de la Campionatul Mondial sunt în AntenaPLAY
- Marele Premiu al Ungariei se vede în Universul Antena în weekend-ul 24-26 iulie
Loading ...- Biatlonistul Remi Lindholm a înghețat în zona intimă unde-i șade mai greu voinicului. ”A fost foarte dureros!”
- Singurul român participant la JO de vară şi de iarnă. Povestea fantastică a sportivului care a trecut de la schi la handbal în doar 7 luni
- O campioană olimpică şi-a ieşit din minţi! I s-a cojit medalia cucerită la Tokyo. Reacţia Comitetului Olimpic Internaţional
- Premii dublate pentru sportivii români de la Jocurile Olimpice 2020! Câți bani vor primi medaliații de la Tokyo
- Sportivii medaliaţi la Jocurile Olimpice de la Tokyo, decoraţi de Klaus Iohannis. „Sunteţi modele pentru campionii de mâine!”
