Care a fost, de fapt, inspiraţia scenei „Cina cea de Taină” de la deschiderea Jocurilor Olimpice! Reacţia lui Philippe Katerine

Ideea, a spus Jolly, a fost „mai degrabă să avem o mare petrecere păgână legată de zeii Olimpului, de Olimp, de olimpism… Nu veţi găsi niciodată la mine vreo dorinţă de a batjocori, de a denigra ceva. Am vrut o ceremonie care să repare şi să reconcilieze”.

Jolly nu a numit pictura care a inspirat tabloul, însă istoricii de artă din Franţa şi Ţările de Jos au indicat lucrarea lui Van Bijlert, un portret al zeităţilor antice greceşti reunite pentru un ospăţ pe Muntele Olimp.

Muzeul Magnin a recunoscut asemănările dintre lucrare şi „Cina cea de Taină” a lui Da Vinci

Istoricul de artă olandez Walther Schoonenberg nu a avut nicio îndoială. „Tabloul viu sau „pictura vie” din cadrul ceremoniei de deschidere a Parisului 2024 a fost „The Feast of the Gods”, de Jan van Bijlert din 1635″, a declarat Schoonenberg pe X.

Apollo, zeul soarelui, era recunoscut prin aureola sa, a spus Schoonenberg, Dionysos prin struguri, Poseidon, zeul mării, prin tridentul său, Artemis prin Lună şi Venus prin Cupidon. Minerva, zeiţa înţelepciunii, şi Marte, zeul războiului, erau de asemenea prezenţi.

„Deci nu se pune problema în acest tablou a unei insulte la adresa creştinilor”, a spus istoricul. „Vorbim despre zeii olimpici într-o reprezentare a operei lui van Bijlert. Zeii greci s-au reunit pe Olimp – unde au avut loc Jocurile antice”.

Cu toate acestea, Muzeul Magnin a recunoscut asemănările dintre lucrare şi „The Last Supper”, care a fost pictată cu peste un secol mai devreme, înainte de Reforma Protestantă, care a respins arta catolică şi chiar a distrus multe lucrări.

Acest lucru ar putea explica într-o oarecare măsură confuzia. „În contextul Reformei… artistul a găsit o strategie pentru a picta o ultimă cină legată de Hristos sub acoperirea unui subiect mitologic”, a declarat muzeul.

Reacţia cântăreţului Philippe Katerine! El şi-a cerut scuze

Katerine a declarat pentru ziarul Le Parisien că este „mândru de performanţă”, adăugând că nuditatea este „într-adevăr originea Jocurilor” şi că a fost „foarte fericit” să facă parte din ceremonie.

Într-un interviu acordat CNN, Philippe Katerine şi-a cerut scuze pentru prestaţia sa mult mediatizată la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vinerea trecută.

Hugo Bardin, al cărui personaj travestit Paloma a luat parte la tablou, a fost dezamăgit că organizatorii JO-Paris 2024 şi-au cerut scuze. „O scuză înseamnă recunoaşterea unei greşeli, recunoaşterea faptului că ai făcut în mod deliberat ceva rău, ceea ce nu a fost cazul”, a spus el.

Printre cele douăsprezece tablouri de la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris de vinerea trecută, decorul lui Dionysos, pictat în albastru şi aproape gol, al lui Philippe Katerine, a şocat pe unii, până la punctul de a fi cenzurat în unele ţări. „Îmi pare rău dacă a fost un şoc, pentru că nu asta a fost deloc intenţia„, a spus el. „Am fost crescut în religia creştină şi cel mai frumos lucru din această religie este iertarea. Aşa că cer iertare dacă am jignit„. Katerine a mai adăugat: „Am revăzut imagini care mi s-au părut foarte inocente„.

+(14)

Mai multe fotografii