AS.ro Home
Galerie (14)
Philippe Katerine, în timpul scenei "Cina cea de Taină" de la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice / Captura Twitter
Istoricii de artă au dezvăluit care a fost, de fapt, inspiraţia scenei „Cina cea de Taină” de la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice.
Un tablou controversat din cadrul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice, denunţat de criticii creştini şi conservatori drept o parodie ofensatoare a operei „Cina cea de Taină” de Leonardo da Vinci, a fost, de fapt, inspirat de o pictură olandeză din secolul al XVII-lea reprezentând zeii olimpici greci, au declarat istoricii de artă.
Care a fost, de fapt, inspiraţia scenei „Cina cea de Taină” de la deschiderea Jocurilor Olimpice!
„Acest tablou vă aminteşte de ceva?”, a întrebat pe X Muzeul Magnin din oraşul francez Dijon, invitând oamenii să „vină şi să admire The Feast of the Gods„, pictat de artistul Jan van Bijlert între 1635 şi 1640.
Comitetul de organizare JO – Paris 2024 a prezentat duminică scuze catolicilor şi altor grupuri creştine în cazul în care au fost jigniţi de această scenă, care a prezentat travestiţi, un model transsexual şi o cântăreaţă semi-dezbrăcată aşezată într-un castron de fructe.
Episcopii francezi au regretat „excesele şi provocările” tabloului, despre care au spus că reprezintă „o bătaie de joc la adresa creştinismului”. Politicienii francezi de extremă dreaptă şi creştinii conservatori din SUA şi din alte ţări au fost mai severi.
„The Last Supper” a lui Leonardo da Vinci, mult parodiată, portretizează ultima masă pe care Iisus ar fi luat-o cu apostolii săi. Cu toate acestea, directorul de creaţie al ceremoniei de deschidere, Thomas Jolly, a negat că scena, intitulată „Festivitate”, s-ar fi bazat pe pictură, relatează news.ro.
Directorul de creaţie al ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice a negat că s-a inspirat din „Cina cea de Taină”
„Nu a fost inspiraţia mea„, a declarat el pentru BFM TV. „Cred că a fost destul de clar. Este Dionysos care soseşte la masă… De ce este el acolo? Pentru că este zeul ospăţului, al vinului şi tatăl Sequanei, zeiţa fluviului Sena„.
În cadrul ceremoniei de vineri, care a fost urmărită de 23 de milioane de persoane în Franţa şi care, potrivit unui sondaj Harris, a fost considerată un succes de 86% dintre ele, Dionysos a fost interpretat de cantautorul Philippe Katerine. Într-o scenă ulterioară, Sequana a fost întruchipată de Floriane Issert, subofiţer în cadrul Jandarmeriei Naţionale, călare pe un cal de metal de-a lungul râului.
Ideea, a spus Jolly, a fost „mai degrabă să avem o mare petrecere păgână legată de zeii Olimpului, de Olimp, de olimpism… Nu veţi găsi niciodată la mine vreo dorinţă de a batjocori, de a denigra ceva. Am vrut o ceremonie care să repare şi să reconcilieze”.
Jolly nu a numit pictura care a inspirat tabloul, însă istoricii de artă din Franţa şi Ţările de Jos au indicat lucrarea lui Van Bijlert, un portret al zeităţilor antice greceşti reunite pentru un ospăţ pe Muntele Olimp.
Muzeul Magnin a recunoscut asemănările dintre lucrare şi „Cina cea de Taină” a lui Da Vinci
Istoricul de artă olandez Walther Schoonenberg nu a avut nicio îndoială. „Tabloul viu sau „pictura vie” din cadrul ceremoniei de deschidere a Parisului 2024 a fost „The Feast of the Gods”, de Jan van Bijlert din 1635″, a declarat Schoonenberg pe X.
Apollo, zeul soarelui, era recunoscut prin aureola sa, a spus Schoonenberg, Dionysos prin struguri, Poseidon, zeul mării, prin tridentul său, Artemis prin Lună şi Venus prin Cupidon. Minerva, zeiţa înţelepciunii, şi Marte, zeul războiului, erau de asemenea prezenţi.
„Deci nu se pune problema în acest tablou a unei insulte la adresa creştinilor”, a spus istoricul. „Vorbim despre zeii olimpici într-o reprezentare a operei lui van Bijlert. Zeii greci s-au reunit pe Olimp – unde au avut loc Jocurile antice”.
Cu toate acestea, Muzeul Magnin a recunoscut asemănările dintre lucrare şi „The Last Supper”, care a fost pictată cu peste un secol mai devreme, înainte de Reforma Protestantă, care a respins arta catolică şi chiar a distrus multe lucrări.
Acest lucru ar putea explica într-o oarecare măsură confuzia. „În contextul Reformei… artistul a găsit o strategie pentru a picta o ultimă cină legată de Hristos sub acoperirea unui subiect mitologic”, a declarat muzeul.
Reacţia cântăreţului Philippe Katerine! El şi-a cerut scuze
Katerine a declarat pentru ziarul Le Parisien că este „mândru de performanţă”, adăugând că nuditatea este „într-adevăr originea Jocurilor” şi că a fost „foarte fericit” să facă parte din ceremonie.
Într-un interviu acordat CNN, Philippe Katerine şi-a cerut scuze pentru prestaţia sa mult mediatizată la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vinerea trecută.
Hugo Bardin, al cărui personaj travestit Paloma a luat parte la tablou, a fost dezamăgit că organizatorii JO-Paris 2024 şi-au cerut scuze. „O scuză înseamnă recunoaşterea unei greşeli, recunoaşterea faptului că ai făcut în mod deliberat ceva rău, ceea ce nu a fost cazul”, a spus el.
Printre cele douăsprezece tablouri de la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris de vinerea trecută, decorul lui Dionysos, pictat în albastru şi aproape gol, al lui Philippe Katerine, a şocat pe unii, până la punctul de a fi cenzurat în unele ţări. „Îmi pare rău dacă a fost un şoc, pentru că nu asta a fost deloc intenţia„, a spus el. „Am fost crescut în religia creştină şi cel mai frumos lucru din această religie este iertarea. Aşa că cer iertare dacă am jignit„. Katerine a mai adăugat: „Am revăzut imagini care mi s-au părut foarte inocente„.
Loading ...
