Românul de 28 de ani care are de recuperat 1.2 milioane de euro de la Nordis! Şi-a băgat toţi banii şi şi-a luat „ţeapa” vieţii

Galerie (13)

Românul de 28 de ani care are de recuperat 1.2 milioane de euro de la Nordis

George Puşcaş, pe lista creditorilor Nordis / Instagram

Apar detalii noi despre Dosarul Nordis. Peste 1200 de persoane fizice şi juridice s-au înscris în dosarul de insolvenţă şi îşi cer banii înapoi. Printre acestea sunt şi mai mulţi fotbalişti din România. Printre aceştia George Puşcaş (28 de ani), care are de recuperat o sumă colosală.

Internaţionalul român şi-a băgat toţi banii strânşi din fotbal şi şi-a luat „ţeapa” vieţii. Atacantul lui Bodrum şi-a dorit să îşi cumpere mai multe apartamente şi a plătit 1.2 milioane de euro. Numele lui apare în documentul oficial cu lista creditorilor.

George Puşcaş este românul de 28 de ani care are de recuperat 1.2 milioane de euro de la Nordis

Potrivit iamsport.ro, Puşcaş a solicitat două creanţe, una în valoare de 4.799.652 de lei, iar cealaltă în valoare de 1.221.562 de lei. Suma totală se ridică la aproximativ 1.2 milioane de euro. Atacantul român aşteaptă cu sufletul la gură decizia instanţei.

George Puşcaş a ajuns în vara anului trecut în Turcia, fiind împrumutat de Genoa la Bodrum. În momentul de faţă, atacantul român are un salariu anual de 900.000 de euro. Cinci goluri a înscris Puşcaş în cele 20 de meciuri din campionat.

O sumă importantă are de primit şi Florin Gardoş. Fostul fundaş de la FCSB şi soţia lui au plătit 170.000 de euro pentru proprietăţi de la acelaşi dezvoltator. Alessandro Caparco este şi el pe lista creditorilor, cu 120.000 de euro.

Şi fostul dinamovist Adrian Ropotan are o creanţă, în timp ce Cristian Bărbuţ speră să recupereze cei 63.000 de euro pe care i-a investit.

11 persoane reţinute în Dosarul Nordis

Unsprezece persoane au fost reţinute în Dosarul Nordis, au anunţat, marţi, procurorii DIICOT. Acestea au fost duse, marţi după-amiază, la Curtea de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. De asemenea, alte două persoane sunt anchetate în acest dosar sub control judiciar. În urma percheziţiilor, procurorii au ridicat peste 50 de sisteme informatice şi dispozitive de stocare a datelor, sume de bani, dar şi obiecte de lux, printre care ceasuri, bijuterii şi genţi. Referatul procurorilor în Dosarul Nordis conţine mai multe discuţii între parteneri din cadrul gupului, dar şi între angajaţi. Una dintre stenogramele incluse în dosar surprinde o discuţie între doi dintre parteneri, unul spunând că discută cu ”clienţii fericiţi”, replica celuilalt fiind ”Foarte bine, că le-aţi promis… avioane”.

Procurorii au făcut 65 de percheziţii în dosar, în România şi Principatul Monaco (63 în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Bistriţa-Năsăud şi Prahova), într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

”Cercetările efectuate, până la această dată, vizând 72 de persoane (40 de persoane fizice şi 32 de persoane juridice), au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre acestea ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care ar fi conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare, sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor în urma executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat”, a transmis anterior DIICOT, potrivit news.ro.