Organizatorii Marelui Premiu al Principatului Monaco tocmai au prelungit contractul pentru încă șase sezoane. Până în acest an, organizatorii plăteau o taxă de 20 milioane de dolari pe sezon, în timp ce organizatorii altor Mari Premii (de exemplu, Arabia Saudită, Qatar, Azerbaidjan sau Bahrain) plătesc mai mult de 50 de milioane. Se pare că suma s-a dublat. Problema e că plătim, cumva, toți, căci ni se vinde constant iluzia unei curse.
Cea mai rapidă procesiune funerară
Până în 2031, o dată pe an, vom urmări cea mai rapidă procesiune funerară în care spectacolul e dus la groapă.
Eu, unul, aș prefera să văd un meci de sumo în care luptătorii poartă pantofi cu toc. Aproape că aș prefera să-l ascult pe președinte vorbind. Nu înțeleg de ce ne chinuim. Mai ales, nu înțeleg de ce ne prefacem că ne place.
Evităm să vedem adevărul. Ne referim la această scaldă în banal prin eufemisme. „O cursă încărcată de istorie”, „Monaco e perla coroanei”, „Nu se poate Formula 1 fără Monaco”. De ce să nu se poată? E ca și cum ai spune: „Cea mai bună trupă de rock e Coldplay”. Prea multe erori într-o singură propoziție.
Calificările sunt mult mai interesante decât cursa
Sau mitologizăm inutil. De pildă, există „Tripla coroană”, în care cursa de la Monaco e prinsă la pachet cu Indianapolis 500 și cu Cursa de 24 de ore de la Le Mans. Chestia asta îmi amintește, cumva, de pachetele care se vindeau pe vremea lui Ceaușescu. Atunci, dacă voiai să cumperi lame de ras, de care aveai nevoie, erai obligat să cumperi obiecte totalmente inutile, ca mingi de ping-pong sparte sau tălpi de șlapi.
E singurul Mare Premiu în care calificările sunt mult mai interesante decât cursa. Da, turul de calificări de la Monaco este probabil cel mai complex și dificil din întreg calendarul. Perfect! Acolo ar trebui să se oprească lucrurile. Q1, Q2 și Q3, iar cine ia pole-ul e câștigătorul. Apoi trecem la următoarea cursă.
Irosirea unor creații minunate
Problema nu este atât lipsa de sens, cât mai ales irosirea acestora magnifice bestii mecanizate și a talentului celor mai dăruiți sportivi. Pentru un pilot de F1, să se rotească pe străzile din Monte Carlo e ca și cum s-ar învârti cu șalupa printr-o cadă.
Marele Premiu al Principatului Monaco a fost mereu un frac închiriat de cei avuți. Foarte bogații își cumpără dintotdeauna curse de Formula 1. Diferența este că, față de această chinuială motorizată, curse precum cele de la Arabia Saudită, Abu Dhabi, Qatar sau Las Vegas sunt – sau măcar pot fi – spectaculoase.