”Mulți comentează fără să fi citit interviul pana la capăt sau l-au citit și nu au priceput, fiindcă nu au habar despre situația din vremurile acelea. Episoadele pe care le-am povestit eu constituiau practici curente în cupele europene.
Când Dinamo a jucat cu Real Madrid în anii '60, spaniolii le-au dus arbitrilor în vestiar câte un ceas din aur cu emblema clubului. Pentru că toată lumea proceda așa, cadourile pentru arbitri erau ca o metodă de apărare, ca să ai șanse în Europa.
Detaliile despre meciul nostru cu Bordeaux le-am aflat cand l-am întâlnit, dupa '90, pe Claude Bez, fost președinte al francezilor. Mi-a confirmat că banii noștri nu mai ajunseseră la arbitrul scoțian și mi-a spus «Care era suma pe care o pregătiserăți? 25.000 de dolari? Oricum n-ati fi avut șanse, că noi am mers cu 35.000 de dolari»", a spus Dinu, pentru gsp.ro.
Cornel Dinu: Am dus gențile cu bani și la Tbilisi
Dinu susține că Dinamo a mituit arbitrii anumitor meciuri disputate în cel mai bun sezon european, 1983-1984, când echipa s-a oprit în semifinalele Cupei Cupelor, după 0-1 și 1-2 în fața lui Liverpool.
"N-am putut să mai umblăm la arbitri, așa cum făcuserăm în precedentele jocuri europene. N-a mai mers fiindcă nu mai era loc pentru căței! Erau semifinalele Cupei Campionilor, nu prea mai era loc pentru Dinamo din Est!
Înainte de Liverpool jucaserăm cu Dinamo Minsk. Am dus gențile cu bani și la Tbilisi, unde s-a jucat turul, și la București. În URSS a fost mai complicat, fiindcă arbitrul Castillejo era păzit de KGB, dar am reușit. La București, au fost momente în care sovieticii ne dominau atât de rău încât arbitrul a venit la margine și mi-a spus: 'Mai ține-i în picioare un pic, că mai mult de atât nu pot să fac!'”, a spus Dinu, pentru sursa citată.