Formula 1 merge în buclă

Startul cursei Marelui Premiu din Canada/ Profimedia

După cum știți, regulamentele din 2026 au adus o împărțire de aproape 50/50 între energia produsă prin combustie și cea electrică.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Dar după primele curse, au apărut critici, și din partea piloților, și din partea publicului. Anume, prea mult „lift and coast”, prea mult ”superclipping”, management energetic excesiv. În primele curse, au existat viteze foarte diferite între mașinile cu baterie încărcată și cele fără energie, care au dus la probleme de siguranță și de pilotaj.

Primul proiect de schimbare a căzut

Înaintea cursei din Miami, factorii de decizie s-au reunit pentru a discuta modificările de regulament. Dar cum? După cum notează cei de la Autoracer, se caută un proces care trebuie urmat pentru a satisface toți producătorii. De asemenea, unul care să nu afecteze măsurile care vor fi adoptate, în curând, prin intermediul mecanismului ADUO.

Se dorește o balanță de 60/40 în favoarea energiei obținute prin combustie. După cum observă jurnaliștii italieni, deja la Miami raportul se schimbase deja, apropiindu-se de 54/46. În Canada, ”superclipping”-ul a fost înjumătățit, în timp ce se efectuează măsurători suplimentare pentru găsirea unor modificări care să le convină tuturor. S-a discutat de o sporire cu 68 cai-putere (50 kW) a puterii de combustie și de o diminuare cu 68 cai-putere a celei electrice. Dispărând MGU-H, aceasta nouă balanță poate fi obținută fie prin creșterea volumului rezervoarelor, fie prin mărirea debitului de combustibil. Cum prima măsură ar duce la modificări prea mari ale mașinilor, cea de-a doua pare agreată de toată lumea.

Însă primul proiect a căzut. Audi și Honda au spus ”nu”, iar Ferrari s-a alăturat, căci Mercedes și Red Bull ar fi fost avantajate.

Reclamă

Echipele mici se opun, în principiu, unei noi schimbări, căci asta ar presupune creșterea plafonului pentru bugete.

Din 2030, FIA vrea configurația din 2008-2013

Pe termen lung, din 2031 sau chiar din 2030 (dacă echipele și constructorii acceptă), schimbarea va fi și mai mare. De fapt, asistăm la o schimbare a schimbării. ”Electrificarea”, anunțată acum vreo 4-5 ani ca un obiectiv major, este reversată. Domolirea zgomotului produs de motoare nu mai e dorită, dimpotrivă. Ben Sulayem, președintele FIA, susține acum motoarele mai zgomotoase, care au fost cerute insistent de către fani.

Arhitectura posibilă ar fi V8 de 2,4 litri, cu turbo simplificat sau chiar eliminat, care să ofere 750-850 cai-putere. Sistemul electric ar fi redus și ar oferi circa 200-300 cai-putere.

Este cumva amuzant, căci Formula 1 a mai parcurs acești pași, pe care pare că-i repetă. În competiție s-au mai folosit motoare V8, între 2006 și 2013.

Audi și Honda au intrat (respectiv reintrat) în F1 tocmai datorită conceptului hibrid foarte electrificat din 2026. De aceea există rezistență față de abandonarea rapidă a actualului concept și scurtarea ciclului regulamentar.

FIA încearcă acum un compromis. Anume, păstrează combustibilii sustenabili, reduce complexitatea hibridă, fără să renunțe însă complet la electrificare.

Combustibilii sustenabili, cheia de boltă a compromisului

Una dintre cheile acestui proiect sunt combustibilii sustenabili. Bineînțeles, amprenta de carbon a mașinilor de Formula 1 în sine este infimă în raport cu cea a avioanelor și a camioanelor care transportă prin toată lumea materialele necesare competiției. Dar chiar și așa, pentru a oferi o imagine cât mai curată, sunt foarte necesari. Combustibilul sintetic permite păstrarea motoarelor termice fără compromiterea obiectivelor climatice. Se vorbește despre: e-combustibili, neutru în ceea ce privește emisiile de carbon, ba chiar și de aprinderea cu precameră, pentru eficiență mare a combustiei.

O simplificare complicată

În principiu, după ani cu arhitecturi complexe, FIA vrea simplificare. Avantajele unui V8 ar fi că ar avea mai puține componente, baterii mai mici, ar presupune răcire mai simplă, software mai simplu și mai puține probleme de fiabilitate. Evident, cel mai important lucru este că ar costa mai puțin.

Întrebarea care se pune este: atunci de ce s-a renunțat în 2013 la această configurație? Răspunsul este că și atunci s-a dorit simplificare. Doar că, în timp, simplificarea s-a obținut complicând inutil lucrurile.