Imagine din timpul meciului Brazilia - Uruguay / Foto: FIFA.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Eșecul Braziliei din 1950, când a pierdut trofeul Cupei Mondiale chiar pe Maracanã din Rio de Janeiro, ascunde multe povești dramatice. Într-un moment în care toată țara se pregătea de sărbătoare, ba unii deja o porniseră în timpul finalei neconvenționale cu Uruguay, totul s-a prăbușit. Brazilia avea nevoie doar de un egal pentru a deveni campioană mondială pentru prima dată în istoria ei, dar până la urmă „s-a ales” cu un doliu național.
Brazilia a condus cu 1-0, iar ziarele aveau primele pagini gata
Ecourile acelei zile de 16 iulie 1950 se mai aud și astăzi. În percepția publicului, care a asimilat înfrângerea cu o catastrofă, au contat enorm contextul și desfășurarea improbabilă a meciului. Totul era proiectat pentru o mare petrecere, inclusiv ziarele de a doua zi aveau titlurile spectaculoase pregătite. Brazilia a și deschis scorul, imediat după pauză, prin Friaça, iar jucătorii uruguayeni înșiși nu mai credeau într-o răsturnare de scor.
Cei aproape 200.000 de spectatori dansau și își imaginau deja o sărbătoare de trei zile și trei nopți. „Suporterii lor săreau de bucurie, ca și cum ar fi câștigat deja Cupa Mondială”, își amintea uruguayanul Alcides Ghiggia, în 2014. Culmea, chiar el avea să întoarcă soarta meciului. Întâi a dat o pasă de gol, în minutul 63, apoi a marcat pentru 2-1 golul vieții sale, așa cum l-a numit ulterior.
● World Cup 2026 va avea loc în perioada 11 iunie – 19 iulie și va fi transmis exclusiv în Universul Antena.
Barbosa și „Dictatorul”, găsiți vinovați pentru eșec
Odată ce meciul s-a încheiat și Uruguay a cucerit nesperat Cupa Mondială, atmosfera s-a schimbat complet și a pornit o goană după vinovați. Cel mai la îndemână a fost portarul Moacir Barbosa, care avea să fie urmărit toată viața de umbra acelui joc. „În Brazilia, pedeapsa maximă pentru o crimă este de 30 de ani. Eu plătesc de 50 de ani pentru o crimă pe care nu am comis-o”, spunea el în anul 2000, cu puțină vreme înainte să moară.
Evident, Barbosa nu a fost singurul „țap ispășitor”. Ca de obicei, și antrenorul a fost luat la țintă de public. Pe atunci, pe banca Braziliei stătea Flávio Costa, în vârstă de 44 de ani, un tehnician inovator în acele vremuri. Un tip dur, care punea accentul pe disciplină și era iute la mânie dacă lucrurile nu se făceau așa cum dorea. Probabil că nu degeaba i se spunea și „Dictatorul”.
Ce s-a întâmplat cu selecționerul Braziliei
Ce s-a întâmplat cu Flávio Costa după acel 1-2 cu Uruguay este, cu siguranță, la granița dintre realitate și anecdotă. Potrivit mai multor surse braziliene, antrenorul brazilian s-a speriat de furia oamenilor și a rămas în vestiar. Se temea atât de tare că va fi linșat de conaționalii dezamăgiți, încât ar fi rămas acolo două zile, ascuns, și ar fi ieșit din stadion deghizat în femeie de serviciu! Costa, care în ciuda viitoarelor succese ca antrenor nu a scăpat de coșmarul acelui Mondial, nu a pomenit niciodată despre acest episod.
„Am plecat de acolo cutremurat, dar mergând ferm. Fără să ezit, surd la insultele generalizate, pentru că nimeni nu a avut curajul să mă înjure în față. M-am urcat în mașină, m-am dus acasă, am îmbrățișat-o și am sărutat-o pe Florita, soția mea, o sfântă. Nu am vrut să mănânc, am băut puțin whisky. Apoi au venit doi prieteni, am vorbit despre meci timp de o oră și jumătate, după care am schimbat subiectul. Cupa Mondială se terminase și o pierduserăm”, declara Flávio Costa, în 1976, într-un interviu în presa braziliană, citat de New York Times.
A revenit pe banca Braziliei, dar nu și-a luat revanșa la Mondial
Flávio Costa chiar a revenit ca antrenor al echipei Braziliei în 1955. A stat pe banca Seleção până în 1957, fără să aibă ocazia de a-și lua revanșa în 1958, când Brazilia a devenit, în sfârșit, campioană a lumii, la turneul din Suedia. Patru ani mai târziu, în Chile, brazilienii repetau succesul, în timp ce Costa o pregătea pe Flamengo.
De altfel, după ce a încheiat conturile cu echipa națională, fostul selecționer și-a continuat cariera la cluburi importante, precum São Paulo, Vasco da Gama și chiar Porto, în Europa. A murit în noiembrie 1999, la 93 de ani, după ce probabil că a trebuit să explice de sute de ori ce s-a întâmplat în acea zi de 16 iulie 1950.
Loading ...- „Ați câștigat bilete la Campionatul Mondial!” Ce s-a întâmplat cu cei care au primit acest mesaj
- Echipa de 1 miliard de euro care își joacă viitorul la Campionatul Mondial! Pare desprinsă din Ultimate Team
- Ce se întâmplă cu superstarul unei naționale calificată la Mondial, care nu a putut intra în Statele Unite
- Jurnal Antena Sport | Planeta fotbal
- Stories from the Cities | Monterrey: Orașul unde natura uluitoare se întâlnește cu industria modernă
