Pe 18 iunie 1994, contra Republicii Irlanda, Tassotti prinde tricoul, dar ai lui pierd cu 1-0. Italienii se califică greu, de pe locul al treilea din grupă. Se trece de Nigeria, la penaltyuri, apoi, pe 9 iulie, la Foxborough, ”șocul” cu Spania.
Sunt 53.400 se suflete care vin la acel meci, cu cel mai bun arbitru din lume, ungurul Sandor Puhl, la centru. Tassotti și Luis Enrique sunt pe gazon, centrare în careul lui Pagliuca. Milanezul e supărat că madrilenul l-a tot tras de șort, așa că-l lovește cu cotul în plină figură. Puhl nu vede nimic, la fel și asistentul de pe acea parte.
Dar imaginile video sunt șocante: spaniolul e cu nasul spart, plin de sângele ce curge pe tricoul alb. Ibericii cer eliminare, nu se petrece nimic! Abia după aceea, după ce Italia învinge cu 2-1, FIFA hotărăște să revadă meciul. Este prima decizie care se ia după consultarea casetei: opt meciuri de suspendare!!!
7 meciuri are Mauro Tassotti la echipa națională a Italiei, în perioada 1992-1994
”Luptam pentru un balon”, rememorează, azi, Tassotti (60 de ani). ”Mă șicana, dar nu trebuia să reacționez. M-am pierdut cu firea, niciodată nu am cum să neg asta, niciodată nu mi-am ascuns responsabilitatea. L-am lovit cu cotul în plină figură”. Luis Enrique abia se mai ține pe picioare dar vrea să continue, pentru că e meci eliminatoriu. Apucă o bucată de tifon, însă sângele continuă să curgă, așa că Puhl îl trimite în afara gazonului. Spania pierde, durerea lui Luis Enrique e durerea unei țări întregi, fotografii trag zeci de cadre, poza pleacă la drum pe fluxurile tuturor marilor agenții de presă din lume. Tassotti merge să-și ceară scuze. ”Partida se terminase, dar lui Luis Enrique tot îi curgea sânge. Nu mi-a acceptat cuvintele. L-am înțeles”.
Anii au trecut. În sezonul 2011-2012, ibericul ajunge antrenor la AS Roma. Tassotti, mâna dreaptă a lui Allegri la Milan, merge pe ”Olimpico”, pentru partida directă. ”El a venit la mine, mi-a întins mâna. Timpul le șterge pe toate. Eu eram deja bunic. I-am spus că-mi pare rău, a zis OK!”.
La 26 de ani de atunci, Tassotti admite că s-a comportat ”stupid”. ”Aveam 34 de ani și, logic, nu am mai jucat niciodată pentru echipa națională. Un dezastru pentru mine, mai ales că băieții au ajuns până în finala unui campionat mondial”, răsuflă greu Mauro. ”Logic, n-am vrut să-i sparg nasul, dar intenție a existat. Destinul m-a făcut să plătesc scump acel cot în față!”