Marcel Pușcaș (62 de ani), președintele celor de la FC U Craiova, a avut un discurs critic la adresa lui Sorin Cârțu, în „războiul” pentru identitate dintre FC U Craiova și Universitatea Craiova.
Atacul lui Pușcaș vine ca urmare a unui derapaj pe care Cârțu l-a avut la adresa acestuia.
Marcel Pușcaș, discurs critic la adresa lui Sorin Cârțu
Oficialul FC U Craiova a postat, pe Facebook, un mesaj dur pentru Sorin Cârțu, pe care îl numește „submediocru”.
„RAPSODUL CÂRȚU ACUZĂ FĂRĂ ACUZATIV / Trânteli, pagube, picaje, Botezatu / Am urmărit emisiunea de la Fanatik în care Cârțu mă face «mediocru și menestrel». Mai zice că «nici eu și nimeni din zona clubului nostru n-are dreptul să vorbească despre Craiova Maxima. Noi am fi în altă zonă».
Bineînțeles că, mai întotdeauna comentariile publice ale lui Cârțu în limba română zgârie urechile prin cel puțin greșita acordare a subiectului cu predicatul și prin lipsa de folosire a acuzativului. Cum naiba poți acuza pe cineva fără acuzativ? Deci gramatical e varză omul. Submediocru spre penibil.
În primul rând îl informez pe RAPSOD că mediocrul Pușcaș a câstigat tot atâtea campionate câte a câștigat și el. Și probabil că dacă își rupea piciorul la 25 de ani, în 1980, nu mai apuca nici Fiorentina, Bordeaux, Kaiserslautern și nimic altceva. Și da, sunt un menestrel într-un fotbal rapsodic.
Mai spune stupidul că noi, FCU 1948, nu cunoaștem istoria clubului. Măi, să fie!? Să ne amintească atunci Cârțu, prin răspuns, dacă:
1. A vândut vreun meci al clubului mult iubit?
2. A păgubit clubul în campionatul ’90-91 cu vreo 2 milioane de dolari, proveniți din vânzarea lui Gică Popescu, într-o perioadă când bugetul unui club din România era de maximum 200.000 de dolari?
3. A contribuit la declinul Craiovei Maxima ca jucător?
4. Dar la declinul financiar al clubului acum apărat, prin risipa făcută, ca să mă exprim elegant?
5. A retrogradat «cerberul» Maximei nu mai puțin de 6 echipe din SuperLiga? Este acesta un record absolut al unui antrenor din România?
6. Sunt aceste eșecuri dovezi ale submediocrității profesionale și a unei ipocrizii deșănțate?