Noile reguli care au intrat în vigoare în 2026 au împărțit lumea Formulei 1 în tabere.
Pe de-o parte, e cumva normal ca pozițiile să se împartă după cât de favorizați (sau de defavorizați) sunt respectivii de aplicarea acestor norme. E limpede de ce Toto Wolff, George Russell sau chiar Hamilton apreciază acest nou stil de racing. E, de asemenea, logic, ca Verstappen și Lando Norris să simtă frustrare față de niște condiții care le diminuează șansele la victorii.
Să spunem, însă, că majoritatea piloților și a publicului se opun acestor reguli și că doresc o reevaluare a lor.
Care sunt efectele pozitive
Să vedem însă efectele pozitive ale schimbărilor. Primul: numărul depășirilor a crescut cu aproximativ 150%. A fost unul dintre obiectivele declarate ale FIA pentru dinamizarea întrecerilor. Aproape toate aceste depășiri s-au produs însă prin defazările între nivelurile de încărcare a bateriei ale piloților. A apărut ceea ce este denumit ”yo yo racing”: pilotul depășit are suficientă energie electrică încât să revină și să depășească la rândul lui.
Cel de-al doilea efect pozitiv al noului regulament, după diminuarea efectului de sol, a fost că siajul turbulent al mașinilor a fost diminuat. Astfel, un monopost poate sta mai mult timp în urma altuia fără ca acest fapt să ducă la uzarea anvelopelor. O altă posibilă urmare rămâne să fie verificată. Anume, vizibilitatea în timpul curselor pe ud se va îmbunătăți.
Care sunt efectele negative
Potrivit unei sinteze publicate de The Race, FIA se concentrează asupra a șase direcții. Să le trecem în revistă.
1. Piloții trebuie să economisească energie (prin lift & coast și „super-clipping”), chiar și în calificări. Soluții: fie reducerea puterii electrice utilizabile, fie creșterea energiei recuperate sau creșterea ponderii motorului termic.
2. Îmbunătățirea modului de livrare a puterii. Mașinile pierd viteză pe liniile drepte din cauza bateriei. Asta creează diferențe mari de viteză, de unde apare un risc de siguranță (vezi accidentul Bearman / Colapinto de la Suzuka). Soluția ar fi o livrare mai constantă a energiei și mai puține „căderi” bruște.
3. Simplificarea pentru piloți. Cu o gestionare continuă a energiei și cu moduri multiple de funcționare, pilotajul a devenit prea complex și prea puțin instinctiv. De multe ori, sistemul ”înțelege” astfel situațiile și ”decide” peste pilot. Episodul în care Norris nu voia să-l depășească într-o zonă de la Suzuka pe Hamilton, dar a fost obligat de software, este ilustrativ. Soluție: reducerea complexității sistemelor și a intervenției software.
O mare problemă: calificările
4. Ajustări pentru calificări. În tururile rapide, piloții nu pot rula 100% tot turul din cauza energiei. Ca urmare, tururile sunt mai puțin spectaculoase. Soluție: reguli speciale sau mai multă energie disponibilă în calificări. „Din punct de vedere al performanței și al pilotajului, principala oportunitate identificată a fost pilotarea în calificări la limita aderenței. Vrem să ne asigurăm că piloții cei mai buni în exploatarea aderenței, și uneori chiar își asumă riscuri pentru a face acest lucru, sunt recompensați”, a spus Andrea Stella, șeful team-ului McLaren.
5. Optimizarea aerodinamicii active și a modurilor (overtake etc.). Interacțiunea dintre sisteme nu e încă ideală și e necesară o calibrare mai bună a modurilor de atac/defensivă.
6. Evitarea reacțiilor pripite. Mesajul FIA este următorul: nu trebuie schimbat tot imediat. Forul vrea să adune date din mai multe curse și să evite reglaje de regulament care pot agrava situația.
Vom intra în detalii în articolele următoare.
- În Formula 1, norocul trebuie să fie decisiv? Analiza lui Adrian Georgescu
- Grand Prix, ediția 42 | Antal Putinică și Cătălin Ghigea au analizat Marele Premiu al Japoniei
- ”Formula One, we have a problem”. Analiza lui Adrian Georgescu
- Tatăl lui Max Verstappen le dă emoţii fanilor Formulei 1: “Sunt îngrijorat”
- Toto Wolff reîncepe războiul cu Christian Horner: „Când spui anumite lucruri…”
































