Home | Atletism | Primul trișor din istoria maratonului. A ”alergat” 15 km. în mașină. ”Am glumit puțin!”

Primul trișor din istoria maratonului. A ”alergat” 15 km. în mașină. ”Am glumit puțin!”

Cătălin Oprișan Publicat: 16 noiembrie 2021, 15:23

Primul trișor din istoria maratonului. A ”alergat” 15 km. în mașină. ”Am glumit puțin!”

Pe 6 august 1904, o coloană din ”The New York Times” notează că peste o săptămână, în Celtic Park, se va organiza o cursă la finele căreia cei mai buni opt atleți se vor califica pentru Maratonul de la Jocurile Olimpice de la St. Louis, 1904. Fred Lorz e printre cei 19 ”probabil competitori”, dar nimeni nu știe, cu precizie, ce performanță a înregistrat atunci…

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Cert e că personajul nostru e gata pentru faimoasa cursă din 30 august 1904. Cine e el? 20 de ani, zidar. Pentru că are această meserie, se poate antrena doar noaptea. Sunt 40 de kilometri, deoarece distanța oficială n-a fost, încă, standardizată. 32 de atleți din patru țări, o cursă nebună dacă ținem seama că startul a fost programat la ora 15.00. pe o căldură infernală.

Cubanezul Felix Carvajal a venit cu pantaloni de costum, e cu pantofi de stradă și bască pe cap. Cei doi africani, Mashiani și Tau, primii atleți de culoare prezenți la Jocurile Olimpice, sunt fugăriți de niște câini turbați. Șiii, start!

Decedat de pneumonie la 30 de ani

Lorz termină primul. E ovaționat, se trage în poze cu Alice Roosvelt, fiica președintelui Statelor Unite ale Americii. Apoi vine bomba: atletul a trișat! Concret, la kilometrul 14.25, cu crampe, trage pe dreapta. Cere ajutor – antrenorul sau unul dintre spectatori – îl suie într-o mașină. Merg, așa, cam 15 km. Brusc, turismul se strică. Lorz, odihnit, refăcut oarecum, gândește că e ok să reintre pe circuit. O face și termină primul, dar este descoperit!

Adevăratul câștigător e americanul Thomas Hicks. Omul e la un pas de moarte, la propriu. O rudă, Alexander, e alături de el pe durata cursei. Când îl vede că e olecuță amețit, îi dă alergătorului sulfat de stricnină, un stimulent, precum și câteva albușuri. A continuat cu stricnină, conicac și l-a răcorit cu apă din radiator. După ce a trecut lina de sosire, a intrat în comă. Când și-a revenit, a spus doar atât: ”E mult mai greu să câștigi o cursă ca aceasta decât președinția Statelor Unite”. Timpul său? 3:28:53. Pe 2 a venit Albert Corey, francez, iar pe 3 e Arthur Newton.

Reclamă

Lorz e suspendat pe viață de către Uniunea Atleților Amatori, chiar dacă spune că a glumit… ”Pe viață” înseamnă un an. E iertat în 1905, când participă și câștigă Maratonul de la Boston (2:38:25). Se bagă la niște întreceri neuatorizate și este, din nou, suspendat. Apoi, logic, reabilitat: 1906, Maratonul de la Chicago, locul 4. Maratonul de la Boston, 1907, locul al șaptelea. Din nou Boston, doi ani mai târziu, locul secund.

În 1910 se căsătorește cu Dorothhy Reilly, cu care va avea trei copilași. Decedează în 1914, de pneumonie. Frederick ”Fred” Lorz avea doar 30 de ani.