Ford se întoarce în Formula 1 după mai bine 20 de ani. Ultima sa participare, prin motoare cu sigla Ford-Cosworth, a fost în 2004, alături de echipa Jaguar. La finele acelui sezon, Ford a vândut atât echipa Jaguar, cât și Cosworth, către Red Bull.
Ultimul titlu mondial cucerit cu un propulsor Ford a fost însă cel obținut de Michael Schumacher în 1994, cu un monopost Benetton. Ultimul deceniu de participare a fost, așadar, unul încununat cu rezultate modeste pentru motoristul care, anterior, avusese performanțe legendare în Formula 1.
Deși a părăsit competiția în 2004, Ford-Cosworth ocupă locul al treilea într-un top al victoriilor all time în F1, după Ferrari și Mercedes.
Motorul termic se anunță competitiv
Revenirea într-o competiție de top, după o asemenea absență, presupune o curbă de învățare. Altfel spus, probabil că binomul Red Bull – Ford nu va câștiga din prima, dar la un moment dat va începe să câștige.
De anul acesta, ponderea din puterea totală a celor două părți ale unității propulsoare – cea care funcționează prin combustie și cea care funcționează electric – se vor echilibra, într-o proporție de 53-47. Din cele ce se vehiculează, motorul care funcționează prin combustie internă (ICE) al celor de la Red Bull Powertrains a depășit limitele raportului de compresie.
Au adus peste 150 de tehnicieni
Primul pas a fost construirea unei facilități în Milton Keynes și recrutarea de personal capabil. Înainte ca Honda să părăsească F1, Horner, pe atunci directorul Red Bull Racing, a început să racoleze specialiști din departamentul de motoare al producătorului nipon.
Clădirea Jochen Rindt, denumirea oficială a halei de producție a motoarelor, a intrat în construcție la începutul anului 2022. În total, de-a lungul timpului, RBPT a adunat 150 de tehnicieni, mai ales de la Honda și de la Mercedes, care au adus expertiză în materie de combustie, materiale și simulare termică.
Ideea modificării raportului de compresie, pentru mărirea performanței ICE, i-ar fi aparținut unui inginer ”transferat” de la Mercedes.
Experiență redusă pe partea electrică
O problema ceva mai delicată e însă partea electrică. În primul rând, pentru că Ford este în urma Mercedes și Honda în acest domeniu. Problemele vin tocmai din lipsa de experiență în Formula 1 și din absența propriilor date.
Constructorul american are însă un potențial foarte mare de a face un salt rapid de dezvoltare. Ford excelează, de pildă, în software și în sisteme de control. Constructorul american aduce sisteme de modelare și de simulare ultra-avansate, inclusiv software care rulează simulări de control și ERS mult mai repede decât în mod clasic.
În urma schimbărilor de regulamente, este mare nevoie de o gestionare eficientă a energiei electrice, care a dobândit o pondere aproape egală cu cea obținută prin arderea combustibilului.
Ford contribuie în mod direct la dezvoltarea celulelor de baterie și la managementul electrificării. Inclusiv cu strategii de încărcare și descărcare eficiente, vitale într-un motor hibrid de F1.
De asemenea, la software-ul de control al sistemului hibrid, esențial pentru a decide când și cum să folosească energia electrică în cursă.
Unde va fi folosită energia electrică
De ce este atât de important acest ultim factor? Pentru că puterea electrică e limitată pe turul de circuit. Livrarea ei este controlată printr-un software. Scopul nu este simpla obținere a vitezei maxime, ci timpul cât mai bun pe tur, poziționarea tactică în cursă și eficiența energetică.
Unde se va folosi acest boost electric? La ieșirea din unele viraje lente, căci motorul termic e slab la turații joase, iar cel electric oferă cuplu instantaneu. Dar și după ieșirea din viraj, când crește rezistența aerodinamică, pentru a reduce timpul până la atingerea vitezei maxime.
Chiar și la începerea unei linii drepte, căci spre sfârșitul acesteia. După atingerea vitezei maxime, livrarea de energie electrică fiind limitată de regulament, aceasta devine inutilă. În timpul unei depășiri, energia electrică recuperată poate fi folosită pentru atac, dar și pentru apărare, cu anumite restricții.
Pentru a eficientiza folosirea energiei electrice,sunt necesare sisteme software care gestionează această energie, sincronizează funcționarea cu motorul termic. De asemenea, distribuie progresiv puterea, ținând cont și de supraîncălzirea elementelor.
Deși experiența în F1 e practic zero, Ford are un know-how însemnat, în producția automobilelor, în sisteme software, în simularea și modelarea digitală, în managementul temperaturii și în fiabilitate etc.
Ford nu livrează doar motoare către Red Bull
Implicarea Ford în Formula 1 nu se mărginește la propulsoare. Încă de acum un an, Ford produsese deja peste 1000 de piese pentru Red Bull. Acestea sunt componente complexe fabricate din metal și polimeri, care sunt testate prin simularea unor condiții extreme de funcționare.
Concernul american ajută Red Bull, de pildă, prin tehnologii avansate, cum ar fi cele de imprimare 3D. ”Fiecare piesă este testată pentru a-i evalua rezistența mecanică, duritatea și conformitatea geometrică folosind scanarea 3D. Experții în evaluare nedistructivă utilizează scanări cu raze X și CT pentru a genera modele digitale și a analiza structurile interne care nu au putut fi inspectate cu echipamente convenționale. Mai exact, scanările CT permit detectarea atât a golurilor din componenta imprimată, cât și a oricăror zone supuse delaminării, un fenomen prin care straturile create prin imprimare se separă unele de altele.”
- Schimbare la Ferrari! OUT după sezonul catastrofal al lui Lewis Hamilton
- “Toată lumea e încântată”. Max Verstappen, entuziasmat la lansarea monopostului Red Bull pentru sezonul 2026
- Red Bull şi-a prezentat monopostul din 2026! Max Verstappen, alături de noul coechipier
- Noile reguli din Formula 1. Cum sunt favorizate depășirile
- Noile reguli. Aerodinamica activă. Analiza lui Adrian Georgescu
































