În cei 75 de ani de existență ai Formulei 1, au existat piloți cu mult potențial, dar pe care norocul i-a ocolit cu desăvârșire. Iată-i pe campionii ghinionului.
Chris Amon
Despre el, colegii de generație spuneau că era printre cei mai buni piloți; putea fi campion mondial cel puțin o dată și a avut ocazia să câștige multe curse. Până la urmă, nu a câștigat nici măcar una din 96 de starturi în F1, de-a lungul a 14 sezoane, în care a adunat 5 pole positions. Amon deține recordul pentru cei mai mulți constructori diferiți pentru care a concurat un pilot, 13 la număr.
Despre neo-zeelandez, Mario Andretti spunea că era atât de ghinionist, încât, dacă s-ar fi făcut cioclu, oamenii ar fi încetat să moară.
Jean Alesi
A avut 32 de podiumuri, dar o singură victorie. În 1990, deși avea o ofertă fermă de la Williams, a ales Ferrari. Williams a dominat apoi prima jumătate a anilor ’90, în timp ce Ferrari a mers din eșec în eșec. În 1995, după cinci sezoane slabe la Ferrari (când a obținut și victoria respectivă), Jean a semnat cu Benetton, echipa care domina în acea perioadă Formula 1. A făcut practic schimb de locuri cu Michael Schumacher. Ce s-a întâmplat apoi? Ferrari a urcat încet-încet, Benetton a coborât, la fel și șansele lui Alesi la o altă victorie.
Sir Stirling Moss
Englezul a fost de cinci ori vicecampion mondial și niciodată campion. Cel mai aproape de titlu s-a aflat în 1958. Atunci, Marele Premiu al Portugaliei s-a ținut în Porto, pe piatră cubică, printre stâlpi de iluminat public, peste borduri și capace de canal. Moss (Vanwall) îl depășise cu un tur pe Mike Hawthorne (Ferrari), când l-a văzut pe acesta ieșit de pe traseu, pe pământ. Moss a așteptat să vadă dacă Hawthorn poate reveni și, alături de acesta, le-a făcut semne comisarilor de traseu să nu intervină, pentru ca Hawthorn să nu fie descalificat. Hawthorn a reintrat în cursă și a obținut locul al doilea, după Moss. După cursă, comisarii au vrut să-l descalifice pe Hawthorn pentru că ar fi pilotat în direcția opusă sensului normal de rulare. Stirling Moss, ca martor ocular, a depus mărturie în favoarea rivalului său, căruia i-au fost acordate punctele.
Două Mari Premii mai târziu, Mike Hawthorn a devenit campion mondial, cu un punct înaintea lui Stirling Moss. Acesta nu a regretat niciodată ajutorul dat prietenului și rivalului său.
Fernando Alonso
Îl putem așeza pe spaniol în acest top? Eu zic că putem.
Deși a fost de două ori campion mondial, ibericul putea câștiga de încă trei ori titlul suprem în Formula 1. În 2007, a fost la un punct în urma lui Raikkonen (Ferrari) și la egalitate cu colegul său de la McLaren, Hamilton, pe care conducerea echipei l-a favorizat de-a lungul sezonului. În 2010 și 2012, pe când era la Ferrari, a pierdut lupte strânse cu Vettel (Red Bull). În 2010, Alonso s-a străduit timp de multe tururi, în ultima cursă a anului, să treacă de Petrov (Renault). Cursa în cauză, cea de la Abu Dhabi, a fost pierdută din cauza erorilor de strategie ale celor de la Ferrari.
![Observator](http://as.ro/wp-content/plugins/a3-lazy-load/assets/images/lazy_placeholder.gif)
Keke Rosberg
Finlandezul a fost în cariera sa și foarte norocos, dar și foarte ghinionist. În 1982, a câștigat singurul său titlu mondial, deși a triumfat într-o singură cursă în acel sezon. Trei ani mai târziu, norocul s-a răzbunat. Keke a fost silit de patru ori să abandoneze pe când se afla în fruntea unei curse. Dacă ar fi câștigat măcar trei dintre acestea, Rosberg avea mari șanse să fi luat titlul în acel an.
Teo Fabi
Deși a obținut de trei ori în cariera sa pole-position, italianul nu s-a aflat niciodată la conducerea unui tur în Formula 1.