Între 1899 și 1907 el a cucerit mai multe trofee la patinaj-viteză, la competițiile organizate la Cluj
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Ceea ce se cunoaște, referitor la participările noastre la Jocurile Olimpice, este că Gheorghe Plagino a fost primul care ne-a reprezentat, în 1900, la Paris, la proba de tir, unde s-a clasat al 13-lea din 31 de concurenți, pentru ca apoi, tot la Paris, dar în 1924, rugbyștii să obțină întâiul trofeu, medalia de bronz.
Cu toate acestea, în 1908, la săritura în înălțime, la Jocurile Olimpice de la Londra, Istvan (Ștefan) Somodi devenea vicecampion, cu 1.88 metri.
Născut la 22 august 1885, la Cluj, Ștefan era fiului unui avocat cu ștaif din oraș. Se apuca de sport la Liceul Teologic Reformat. Avea și unde, pentru că pe la 1900, acolo se inaugura o sală performantă pentru avea vreme. Inima-i era împărțită în două: patina, dar era bun și la săritura în înălțime. Profesorul de ”educațiune fisică” îl remarca și, vreme de doi ani, îl ajuta să-și îmbunătățească performanțele. Cum Clujul făcea parte, în acel moment, din Imperiul Austro-Ungar, tânărul Somodi a ajuns la Budapesta, unde a început să se pregătească alături de Lajos Gonczy, un săritor în înălțime medaliat cun bronz la Olimpiada de la Paris, din 1900.
Viceprimarul l-a așteptat la gară cu mașina personală
Selecționat pentru Londra – mai ales că avea un stil propriu de a sări – Somodi s-a calificat în ultimul act. Aici, americanul Harry Porter a sărit 1.90 metri. Somodi, francezul Geo Andre și englezul Con Leahy, au bifat 1.88 și, astfel, cei trei au primit medalia de argint.
Sportul se afla la mare căutare în acea perioadă, astfel că succesul său a scos, efectiv, lumea pe străzi. Viceprimarul Clujului l-a așteptat cu mașina personală, l-a luat de la gară și l-a dus în centrul orașului. Performanța sa a determinat autoritățile să construiască o arenă, inaugurată în 1911, viitorul ”Ion Moina”, demolat în 2009, pentru a face loc ”Cluj Arena”. Dar Ștefan Somodi nu mai dorea să continue cariera sportivă. S-a retas după un concurs câștigat la Dresda, prin 1911. S-a apucat de studii de Drept, și-a dat doctoratul, apoi a intrat în Barou.
A luptat pe frontul Primului Război Mondial, apoi, ca președinte al Clubului Atletic Universitar, s-a ocupat de organizarea sportului din oraș. A fost decorat de către Regele Carol al II-lea, în 1934, apoi, șase ani mai târziu, a devenit procuror. După venirea comuniștilor la putere, n-a mai avut liniște. A fost considerat ”dușman al poporului”, a fost scos complet din viața publică. Pentru că fusese decorat în vechiul regim, i s-a retras dreptul de a profesa, n-a mai avut voie să pregătească sportivi și, aproape incredibil, nu a mai fost lăsat să se apropie de… propria arenă! În ultimii ani de viață, fără posibilități materiale, a trebuit să-și vândă medalia pentru a putea supraviețui. S-a stins tot la Cluj, pe 8 iuni, înn 1963. Numele său nu a fost reabilitat, niciodată, în mod oficial…
- A luptat pe frontul Primului Război Mondial
- A primit, în Cluj, un stadion. I-a fost interzis accesul după venirea comuniștilor
- Play-off-urile din NHL şi NBA sunt exclusiv în AntenaPLAY
- Campionatul Mondial de hochei e live în AntenaPLAY (15-31 mai)
Loading ...- Olandezii surclasează pensia ruşinoasă pe care Mihai Neşu o primeşte de la statul român. Câţi bani ia din Olanda
- (P) Aplicații bancare mobile în România
- (P) Ce elemente schimbă instant aspectul unei locuințe
- Cine este românul care i-a interzis visul Alexandrei Căpitănescu de a scrie istorie la Eurovision
- Jurnal Antena Sport | Mai greu cu traficul
