Ce s-ar mai putea schimba în Formula 1? Analiza lui Adrian Georgescu

Marele Premiu al Belgiei 2025 / Profimedia

Ce s-ar mai putea schimba în Formula 1? În afara regulilor care vor intra în vigoare în 2026, F1 este într-o continuă autoperfecționare. Zonele care ”scârțâie”, mai ales din punctul de vedere al audienței, sunt examinate și se încearcă reevaluarea lor.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Lipsa de vizibilitate pe ud

O hibă este lipsa de vizibilitate din timpul curselor pe ploaie, care duce, în general, la o rapidă semnalizare cu steag roșu.

Am tratat acest subiect anterior. Podeaua cu canale Venturi produce un efect de sol care ține mașina foarte aproape de asfalt. Acest fapt, împreună cu mărirea difuzoarelor spate, face ca trombe de stropi fini să fie ridicate la trecerea fiecărui monopost, diminuând vizibilitatea pilotului din spate.

Vor ajuta noile reguli din 2026?

Revenirea la mașini cu o podea mai plată și difuzoare cu dimensiuni reduse va îmbunătăți situația, dar nu o va rezolva. Mașinile vor continua să genereze vârtejuri și să ridice apă. Anvelopele vor fi ceva mai înguste, dar tot vor ridica multă apă. De anul viitor, va fi permisă aerodinamica activă și vor exista moduri care vor reduce sarcina pe linii drepte. Se discută deja despre ce se va întâmpla la anul în privința vizibilității pe ploaie, când efectul de sol va fi diminuat, dar va intra în funcțiune această aerodinamică activă.

Paradoxal, Pirelli a creat un pneu intermediar care funcționează prea bine. Anvelopele respective colectează și elimină apa care se depune pe sol foarte bine. Problema este că o aruncă în aer, unde se adaugă vârtejurilor ridicate de sub podea. În același timp, gumele full wet nu sunt niciodată folosite pentru că acumulează prea multă apă.

Reclamă

Schimbarea asfaltului ar fi o soluție

O soluție, propusă de piloții iberici, ar fi folosirea unor asfalturi de tip Open-Graded Friction Course (OGFC), mai puțin dense decât cele întunecate și aderente folosite în prezent pe majoritatea pistelor. „Noile asfalturi folosite în Formula 1 au multă aderență, dar devin oglinzi când plouă”, a declarat Fernando Alonso, comentând evenimentele recente de la Spa-Francorchamps. ”În plus, creează probleme de vizibilitate. Îmi amintesc când am concurat în Malaezia, în 2017, de exemplu. A fost multă apă, dar am concurat fără probleme. Și văd și pe unele autostrăzi, când plouă, că nu se ridică apă”. Factorul negativ, după cum spune Alonso, ar fi poate degradarea excesivă a gumelor pe suprafețele uscate. „Dar am putea găsi o soluție mai târziu”, spune spaniolul.

„Întotdeauna am crezut că F1 ar trebui să inoveze și să încerce să inventeze lucruri noi. Există unele tipuri de asfalt care ar ajuta la această problemă, dar multe circuite pur și simplu nu le folosesc”, a spus și Carlos Sainz.

O revoluție a sprinturilor

Alte idei care se discută în aceste zile sunt mărirea numărului de sprinturi și reversarea grilei.

Cursele de sprint au apărut în 2021. Se desfășoară pe distanța a 100 de kilometri, adică aproximativ o treimea din distanța totală a unei curse clasice. Inițial, sprinturile înlocuiau calificările, stabilind ordinea pe grila de start. Primii trei clasați primeau 3, 2 respectiv 1 punct. În timp, au devenit curse de sine stătătoare, cu sesiuni de calificări separate. Primii opt piloți primesc 8,7 … 1 punct, în ordinea sosirii.

În ultimele două sezoane au fost câte șase curse de sprint în calendar. Deși inițial au fost întâmpinate cu neîncredere, ele ”au prins”. Promotorii ar dori mai multe în calendar, urmând exemplul MotoGP, unde se organizează la toate cursele clasice. Prin lipsa opririlor la boxe și înlocuirea unor sesiuni de teste cu competiții au captat interesul publicului. Un alt mod de a crește interesul ar fi, poate, mărirea numărului de puncte dedicate.

Reversarea grilei, un atac la ADN-ul F1?

Pentru a crește și mai mult interesul pentru F1, se mai discută o altă idee: reversarea pozițiilor pe grilă.

În Formula 2 și Formula 3 se folosește această metodă. Calificările se țin vinerea. Grila de start pentru cursa de sprint de sâmbătă e determinată prin inversarea ordinii primilor 10 sau 12 piloți din sesiunea de calificare. Grila de start din cursa normală de duminică e dată de ordinea nealterată a piloților din sesiunea de calificare.

Reversarea pozițiilor pe grilă nu e o idee nouă în F1. S-a vorbit de această măsură la mijlocul anilor 2000, când Ferrari și Michael Schumacher ”rădeau” tot, pentru a mai egaliza șansele. Reacțiile față de această măsură sunt împărțite. Unii o condamnă, reclamând îndepărtarea de ”ADN-ul Formulei 1”. Mai important, promotorii o susțin, pentru că ar aduce mai mulți spectatori la curse în zilele de vineri, când ciferele din tribune nu sunt mari.