Valentin Ceauşescu, dezvăluiri de senzaţie! Cine e jucătorul Stelei care i-a cerut ceva ieşit din comun: „Asta, niciodată”

Valentin Ceauşescu: Cam cu toţi jucătorii. Cu toţi care mai sunt.

Reporter: A fost vreunul care v-a cerut ceva deosebit?

Valentin Ceauşescu: Da. Majearu. Mi-a cerut să-l ajut cu carnetul de conducere şi am spus ‘Asta, niciodată!’.

(…)

Valentin Ceauşescu: Eram bucuros că am câştigat, deşi eram trist că nu am câştigat înainte. Dacă era şi Tudorel în teren, cred că da (n.r.: ar fi câştigat până la loviturile de departajare). Fără să spun că Bălan, care i-a luat locul, nu a făcut un meci extraordinar.

Reporter: Ştiaţi că Iordănescu va dori să intre pe parcursul meciului?

Valentin Ceauşescu: Ştiam că o să intre, pentru că l-am convins.

Reporter: S-a lăsat greu convins?

Valentin Ceauşescu: Bineînţeles. Puiu e întotdeauna în felul ăsta, nu ascultă (n.r.: râde)

Adrian Bumbescu, „săgeţi” către Gigi Becali şi FCSB la petrecerea Stelei din 1986: „Se laudă cu al 27-lea titlu, nu e”

Adrian Bumbescu a trimis „săgeţi” către Gigi Becali şi FCSB la petrecerea Stelei din 1986. Astăzi s-au împlinit 38 de ani de la cea mai mare performanţă a unei echipe româneşti de club din istorie: câştigarea Cupei Campionilor Europeni!

Pe 7 mai 1986, la Sevilla, Steaua a învins FC Barcelona la loviturile de departajare. A fost 0-0 după 90 de minute şi după cele 30 de minute de prelungiri, trecându-se la loviturile de departajare. Helmut Duckadam a apărat toate cele 4 penalty-uri bătute de jucătorii lui FC Barcelona. „Eroul de la Sevilla” a intrat şi în Guiness Book cu acea performanţă. Pentru Steaua au marcat la loviturile de departajare Marius Lăcătuş şi Gabi Balint.

„38 de ani, frumoşi, şi uite că ne aducem aminte cu plăcere de această mare izbândă.

Domnul comandant a aranjat la Casa Armatei, să facem o mică sărbătoare. Nu numai aici, eram şi în alte părţi, dar aici e mai tradiţional, în Casa Armatei, care ne reprezenta pe noi ca ofiţeri.

Bumbescu a numit echipa lui Gigi Becali ‘Steaua fără nume’

E bine că avem o echipă cu care toată România se mândreşte, cu toate că avem atât de mulţi contestatari. Am văzut şi pe Facebook, cu cealaltă echipă. Cum i-a spus un personaj binecunoscut: ‘Steaua fără nume’. Cam aşa se întâmplă. Se laudă cu al 27-lea titlu. Nu e, au vreo 4, 5 sau 6, nu ştiu.

(n.r.: Nu e, totuşi, o situaţie ciudată? Au trecut 3 ani de când echipa a promovat în Liga a 2-a şi nu reuşiţi să vă vedeţi visul cu ochii: Steaua din nou în Liga 1 şi în cupele europene) Noi ne dorim. Cred că va veni şi domnul ministru Tîlvăr, domnul Bachide, şi chiar vom discuta pe tema asta în una din pauze.

Este foarte ciudat pentru că tot de acolo, de sus, vin ok-urile, acordurile. Sperăm ca după alegeri să dea drumul la promovare pentru că merităm, avem stadionul acela minunat, avem baza sportivă extraordinară, avem palmaresul, tot. Nu ştiu ce ne mai împiedică, decât să ne facem o societate pe acţiuni, non-profit.

„Comandantul se zbate, dar dacă nu are ok-ul de sus, dânsul e legat la mâini”

Conducerea se bate, şi comandantul se zbate, am vorbit mai devreme cu el, dar dacă nu are ok-ul de sus, dânsul e legat la mâini.

La ce campionat avem, nu cred. Am avut o conducere extraordinară. Ministrul de atunci, nea Ion Alexandrescu, cei care au făcut această echipă, Valentin, care o să fie şi el invitat, care ţinea piept răutăţilor şi atâtor greutăţi care ni se puneau în perioada aceea.

La Scorniceşti, nea Ion a venit de vreo 3-4 ori după mine. Şi nu voiam să plec de la Scorniceşti, până m-a convins Piţurcă.

Timpul va decide, vom sta de vorbă şi, probabil, după alegeri vor fi lucrurile altfel.

Pe Loţi voiam să-l văd, mi-e dor, dar nu vine, are campionat, cu Metz. Weissenbacher, Belo, care e cetăţean de onoare la sârbi, îl înţelegem”, a declarat Adrian Bumbescu.