Eroii Campionatului Mondial | Beckenbauer: De la copilul cu picioare sângerânde la "Der Kaiser", câștigătorul World Cup

Franz Beckenbauer, cu trofeul Cupei Mondiale / Profimedia

În 1974, Germania de Vest câștiga Campionatul Mondial în fața unei Olande care era net favorită. Omul care a făcut posibil acest trumf? “Der Kaiser”, Franz Beckenbauer, care cu spiritul său de lider și un moment în care și-a “făcut praf” colegii după un meci de o încărcătură poltică maximă, a reușit să ridice pentru prima dată trofeul Cupei Mondiale, așa cum îl știm toți în prezent.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

“Eroii Campionatului Mondial” este o serie de materiale unde jurnaliștii AntenaSport analizează vedetele fiecărei ediții de World Cup, începând cu cea din 1930 până la cea din 2022. Care a fost povestea lor de viață, dar și care a fost aportul lor la turneul final la care au participat și la care au ieșit în evidență atât de mult?

Materialele realizate în cadrul seriei “Eroii Campionatului Mondial”:

Copilăria, marcată de mingi făcute din ață și picioare sângerânde

Franz Anton Beckenbauer s-a născut pe 11 septembrie 1945, într-un Munchen care era o ruină după cel de-al doilea Război Mondial. Părinții săi: Franz Beckenbauer Sr., un poștaș, și Antoine Beckenbauer.

Copilăria lui Franz se leagă de unul dintre cartierele orașului bavarez, Giesing. La câțiva kilometri distanță de casă, cel ce avea să devină peste ceva timp “Der Kaiser” era dascăl la o parohie din Munchen, familia sa fiind una de catolici.

Momentul în care Beckenbauer s-a îndrăgostit de fotbal se leagă de Campionatul Mondial din 1954, atunci când Germania de Vest a triumfat în fața Ungariei cu ajutorul lui Fritz Walter, unul dintre idolii tânărului Franz. Cu toate acestea, condițiile financiare ale familiei sale nu erau cele mai bune, motiv pentru care a durat ceva timp până să pună piciorul pe o minge făcută din piele.

Reclamă

Prima dată, Franz a început să se joace cu mingi făcute din ață, după care el și prietenii săi au reușit să cumpere o minge din piele după ce au strâns bani livrând ziare prin zonă. Deseori, se întâmpla ca Beckenbauer să evolueze desculț, ceea ce îi făcea picioarele să sângereze, însă neamțul își aducea aminte în trecut că acest lucru nu a fost în zadar.

“Der Kaiser” consideră că acea perioadă l-a ajutat să aibă un control mai bun asupra mingii decât cu ghetele în picioare și să dezvolte o tehnică specială. Locul în care se strângeau Franz și prietenii săi să se joace sportul mult iubit era lunca aflată lângă baza de antrenament a echipei SC Munchen 06, prima echipă pentru care a evoluat la opt ani.

Alegerea la nivel de club care a schimbat istoria fotbalului

Acolo, Beckenbauer avea să joace pe postul de atacant central, parcă o profeție pentru modul în care neamțul avea să revoluționeze poziția de libero. După ce SC Munchen 06 a început să aibă probleme financiare, Beckenbauer a avut de ales între două cluburi: TSV Munchen 1860 și Bayern Munchen. Pe atunci, primul club dintre cele două era uriaș, în timp ce al doilea era mult mai mic decât colosul din prezent.

Beckenbauer alesese inițial să meargă la TSV 1860, însă cu puțin timp înainte de mutare, a avut loc un meci la nivel U-14 între ce putea fi viitoarea echipă și SC Munchen 06. Acolo, un fotbalist al “leilor”, porecla marelui club bavarez, l-a pălmuit pe Franz, care a ales să meargă până la urmă la Bayern Munchen, un moment care în prezent reprezintă un mare “What If?” din istoria fotbalului. Acolo, Beckenbauer a jucat ca extremă stângă, o altă poziție atipică pentru ce avea să devină.

A devenit “persona non grata” pentru că a devenit tată când era minor

În ceea ce privește echipa națională, Beckenbauer a avut parte de un moment tumultos înainte să joace la echipa mare. La 18 ani, în 1964, “Der Kaiser” a devenit tată, un aspect care a fost considerat dizgrațios de unii membri ai Federației Germaniei de Vest (DFB), ținând cont că pe atunci, vârsta majoratului era de 21 de ani.

O persoană care i-a ținut însă partea lui Beckenbauer a fost Dettmar Cramer, antrenorul său de la naționala de tineret. În discuțiile cu cei din federație, Cramer l-a adus chiar și pe selecționerul naționalei mari a Germaniei de Vest, Sepp Herberger. Până la urmă, membrii DFB au acceptat să îi ofere o șansă lui Beckenbauer, care pe 26 septembrie 1965 a debutat la prima reprezentativă într-un meci crucial pentru calificarea la World Cup 1966.

Franz Beckenbauer, la națională, în 1966 / Profimedia

Nemții au dat peste Suedia și au învins-o cu scorul de 2-1, ajungând la Cupa Mondială care a fost găzduită și câștigată de Anglia, chiar după o finală contra Germaniei de Vest. Peste alți patru ani, nemții au fost eliminați în semifinale de Italia după un meci spectaculos, scor 3-4. La acea partidă, Franz a evoluat cu umărul dislocat, o dovadă a dedicării sale pentru tricoul naționalei.

La acele două turnee finale de Cupă Mondială, Beckenbauer a jucat pe postul de mijlocaș, atât defensiv cât și ofensiv. La națională, încă nu apucase să joace pe postul pe care îl revoluționase, cel de libero.

Noul “libero”, invenția lui Franz Beckenbauer

Cum a început însă povestea “de dragoste” dintre Beckenbauer și poziția respectivă? De-a lungul carierei sale, “Der Kaiser” fusese folosit la început în atac, după care ca fundaș sau mijlocaș la închidere. Cu toate acestea, posturile respective nu i-au oferit o satisfacție lui Beckenbauer, care voia să joace undeva unde să aibă atât atribuții defensive, cât și ofensive.

Ideea de “libero” nu era neapărat nouă în fotbal, însă pe atunci desemna acel jucător care avea rolul să stea în spatele defensivei și să obțină mingea când echipa sa era în pericol să primească gol. Beckenbauer a venit însă cu ceva nou, ideea ca liberoul să avanseze la mijlocul terenului și să aibă rol de “playmaker”.

Problema cu primele + “Noaptea din Malente”, momentele care l-au făcut pe Beckenbauer liderul Germaniei de Vest

La Cupa Mondială din 1974, cea care a “cimentat” numele lui Beckenbauer în istoria fotbalului, acesta a jucat ca libero. Parcursul Germaniei de Vest la turneul final nu a fost însă unul plin de momente “roz”, iar tensiunile au început chiar înainte de start.

Motivul? Primele pe care jucătorii ar fi urmat să le primească în cazul în care câștigau World Cup. Federația era dispusă să le ofere fotbaliștilor antrenați de Helmut Schon 30.000 de mărci germane (echivalentul a 15.000 de euro în prezent), o sumă care a fost considerată rușinoasă de fotbaliști, care au amenințat că vor nu vor mai juca dacă potul nu va fi mărit: ei ar fi vrut 100.000 de mărci.

Căpitanul naționalei, Franz Beckenbauer, a fost cel care a purtat negocierile respective de ambele părți: i-a convins pe colegii săi să rămână și să joace, iar pe cei din federație să mărească prima la 70.000 de mărci germane. Încă de dinainte de turneul final, “Der Kaiser” și-a demonstrat caracterul de lider.

Echipa antrenată de Helmut Schon a început competiția unde era gazdă cu două victorii, 1-0 cu Chile și 3-0 contra Australiei. A urmat ultimul meci din prima fază a grupelor, când la Hamburg s-au înfruntat Germania de Est și Germania de Vest.

Republica Democrată a câștigat meciul încărcat de o tensiune politică imensă cu scorul de 1-0. În primă fază, partida a reprezentat un dezastru pentru Beckenbauer și colegii săi, însă pe termen lung a devenit momentul care a schimbat fața naționalei lui Schon.

După acel meci, la Malente, orașul unde era cantonată Germania de Vest, a avut loc o întâlnire în noapte între jucători, fără antrenorul lor. Acolo s-au dat cărțile pe față, toate frustrările jucătorilor au fost spuse, iar Beckenbauer își aducea aminte că “a certat pe oricine i-a apărut în fața ochilor“.

Vorbele marelui “Der Kaiser” aveau însă să schimbe suflul naționalei Germaniei de Vest, deși au fost extrem de dure. A fost momentul în care în absența lui Helmut Schon, Beckenbauer a acționat ca un antrenor secund.

Marea finală contra Olandei și ridicarea noului trofeu al Cupei Mondiale

După episodul cunoscut drept “noaptea din Malente”, Germania de Vest a defilat în a doua fază a grupelor, învingând rând pe rând Iugoslavia, Suedia și Polonia. A urmat marea finală de la Munchen disputată între Olanda lui Cruyff și Germania de Vest a lui Beckenbauer, batavii fiind mari favoriți.

Înainte de meci, “Der Kaiser” și-a invitat colegii la el acasă pentru a se relaxa. Știa că îi așteaptă o partidă e o intensitate incredibilă și a vrut să le ia presiunea de pe umeri colegilor săi.

Finala a început cum nu s-a putut mai prost pentru Germania de Vest, care a primit gol după ce Neeskens a converit o lovitură de la 11 metri în minutul 2, în condițiile în care nemții nici nu apucaseră să atingă mingea. Cu toate acestea, formația condusă din teren de Beckenbauer avea să revină cu două goluri marcate de Breitner (min. 25) și Gerd Muller (min. 43), iar scorul final a fost 2-1.

🇩🇪 Der Kaiser 💪
🏆🏆 The elegant and dominant Germany defender lifted the #WorldCup trophy as captain in 1974 & repeated the feat as a manager in 1990.
🎂 Happy birthday, Franz Beckenbauer!pic.twitter.com/G9ISbk2tRV
— FIFA World Cup (@FIFAWorldCup) September 11, 2021

Astfel, Germania de Vest triumfa la Mondialul de pe teren propriu, iar Beckenbauer devenea primul jucător care ridica deasupra capului noul trofeu al World Cup, cel care este folosit și acum, după ce s-a renunțat la Cupa Jules Rimet. Cu eleganța sa și disciplina tactică, Beckenbauer a reușit să facă ce făcuse idolul său, Fritz Walter, în 1954, anulându-l pe marele Johan Cruyff, care fusese de departe starul turneului.

Pe 7 ianuarie 2024, fotbalul l-a pierdut pe Franz Beckenbauer, însă amintirea sa rămâne vie printre toți fanii fotbalului pentru tot ce a reușit să însemne “Der Kaiser” pentru “sportul rege” și mai ales pentru acea seară de pe Olympiastadion, când nemții au învins Olanda.

Puteți urmări știrile AS.ro și pe Google News